Rectificarea bugetară, între acoperirea urgenţelor şi un semnal de alarmă privind încasările

"Sănătatea primește bani pentru medicamente, spitale, ambulanțe și unitățile de primiri urgențe. Pensiile din decembrie sunt asigurate, iar primăriile primesc 2 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile către furnizori. Ținta de deficit, de 6,2% din PIB, rămâne neschimbată. Așa cum spune și Nazare, este o rectificare responsabilă, care evită blocajul serviciilor publice în ultimele două luni ale anului. Cifrele ei arată însă, mai clar decât orice discurs politic, de ce statul român nu mai poate merge înainte fără reforme reale.

Cea mai importantă cifră din rectificare nu este suplimentarea pentru Sănătate, ci cea pentru dobânzi. Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile. Exact cu aceeași sumă crește și deficitul, până la 130,3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, toată creșterea deficitului din această rectificare se duce la creditori. Nu pe autostrăzi, nu pe spitale noi, nu pe școli, ci pe costul banilor împrumutați în anii în care am cheltuit mai mult decât ne permiteam. După nouă luni, dobânzile ajunseseră deja la peste 50 de miliarde de lei, iar anul viitor vor trece de 70 de miliarde. Aceasta este spirala datoriilor în cifre: ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi", explică Adrian Negrescu despre rectificarea de buget care va fi adoptată vineri de Guvern.

"Partea de venituri ascunde un semnal de alarmă"

"Încasările din TVA și din impozitele pe venit și pe profit au mers mai bine decât se estimase, dar veniturile totale ale bugetului se revizuiesc în jos cu 4,7 miliarde de lei. Accizele aduc cu aproape 3,7 miliarde mai puțin, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină, iar banii europeni cu 4,6 miliarde mai puțin decât se spera. De remarcat aici scăderea semnificativă de încasări din taxele pe jocurile de noroc. Așa cum am spus de multe ori, OUG 7/2026, cea menită să reglementeze funcționarea sălilor de jocuri, a făcut mai mult rău decât bine – în loc să aducă bani la buget, a generat un minus de aprox. 800 milioane de lei. Asta dincolo de zecile de mii de locuri de muncă pierdute și efectele pe orizontală în lanțurile de business", atrage atenţia Adrian Negrescu.

"Proiectele finanțate din fonduri europene care merg greu pierd peste 5 miliarde de lei, iar ministerele Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educației și Energiei rămân fără o parte din banii reținuți la începutul anului. Pe scurt, statul acoperă urgențele de azi tăind din investițiile de mâine și din banii europeni pe care nu reușește să-i cheltuiască", subliniază analistul.