DCBusiness Finante Ce riscă firmele care nu au un cont bancar. Când intră în vigoare noua măsură?

Ce riscă firmele care nu au un cont bancar. Când intră în vigoare noua măsură?

Manager de firmă / Foto: Freepik
Una dintre cele mai sensibile prevederi incluse în pachetul doi de măsuri privind redresarea și eficientizarea resurselor publice impune tuturor firmelor din România obligația de a deține un cont bancar în țară, altfel riscă amenzi consistente și chiar declararea ca inactive fiscal. Regula este aplicabilă atât companiilor nou-înființate, cât și celor deja existente.

Cont bancar obligatoriu în maximum 60 de zile de la înființare

Pachetul doi de măsuri aduce în legislație o schimbare majoră: orice persoană juridică înregistrată în România trebuie să dețină cel puțin un cont de plăți în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului. Pentru firmele nou-înființate, termenul maxim pentru deschiderea contului este de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării.

Această obligație se aplică în mod uniform tuturor formelor juridice: SRL-uri, SA-uri, PFA-uri, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, ONG-uri, asociații, fundații sau alte entități cu sau fără personalitate juridică. Practic, nicio firmă nu mai poate funcționa fără un cont de plăți deschis într-o instituție bancară din România sau în Trezorerie.

Legiuitorul motivează introducerea acestei măsuri prin necesitatea creșterii transparenței financiare, a reducerii plăților informale și a integrării obligatorii în sistemele moderne de plată.

Citește și: Dizolvarea automată a firmelor inactive: ce prevede noua lege

Amenzi între 3.000 și 10.000 de lei pentru firmele fără cont

Nerespectarea obligației de a avea un cont bancar devine contravenție și este sancționată cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei. Sancțiunea vizează atât nedeschiderea contului în termen, cât și renunțarea la acesta pe parcursul activității, situație în care firma riscă imediat sancțiuni.

Statul urmărește astfel eliminarea situațiilor în care firmele funcționează exclusiv pe numerar sau folosesc conturi personale pentru operațiuni comerciale, practică destul de frecventă în rândul microîntreprinderilor sau al activităților independente.

Noua regulă se corelează și cu obligația acceptării mijloacelor moderne de plată, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie pregătite să opereze prin card, transfer sau alte instrumente electronice.

Firmele fără cont pot fi declarate inactive fiscal

Cea mai dură consecință introdusă în pachetul doi de măsuri este includerea lipsei contului bancar în categoria criteriilor pentru declara­rea inactivității fiscale. Codul de procedură fiscală se modifică astfel încât firma care nu are un cont de plăți în România poate fi trecută în Registrul contribuabililor inactivi.

Iar statutul de inactiv aduce consecințe extrem de grave:

  • anularea codului de TVA,

  • pierderea dreptului de deducere,

  • blocarea deducerilor la partenerii de afaceri,

  • refuzul deductibilității cheltuielilor,

  • refuzul ANAF de a emite anumite documente,

  • posibile blocaje în relația cu instituțiile publice și cu băncile,

  • creșterea riscului de controale fiscale,

  • imposibilitatea de a participa la licitații sau anumite programe guvernamentale.

Și mai dur, dacă firma rămâne inactivă mai mult de un an, poate ajunge chiar în procedura de dizolvare, la cererea ANAF.

Băncile nu mai pot refuza deschiderea unui cont

Pentru a face aplicabilă măsura, legea introduce o obligație paralelă pentru bănci și alte instituții de plată: acestea nu au voie să refuze deschiderea unui cont pentru persoanele juridice sau fizice, decât dacă există suspiciuni legate de încălcarea legislației privind prevenirea spălării banilor sau a regimului sancțiunilor internaționale.

Această prevedere este menită să elimine situațiile în care unele bănci refuzau deschiderea conturilor pentru firme mici, pentru activități considerate riscante sau pentru entități nou-înființate fără istoric financiar.

În practică, interdicția va obliga băncile să justifice în mod transparent orice refuz și să îl fundamenteze strict pe criterii AML, nu pe politici comerciale.

O schimbare structurală pentru mediul de afaceri

Măsura marchează un pas mare către digitalizarea completă a tranzacțiilor comerciale și către standardizarea relațiilor fiscale. Practic, statul își asigură acces direct și rapid la informațiile financiare ale firmelor, reduce spațiul pentru evaziune și impune un nivel minim de disciplină financiară.

Pentru companiile mari, regula nu aduce schimbări majore, însă pentru micii antreprenori – în special cei obișnuiți să lucreze exclusiv cu numerar – obligația deschiderii și menținerii unui cont bancar poate deveni o sarcină suplimentară, mai ales în contextul comisioanelor bancare din România.

Totuși, în viziunea autorităților, măsura este esențială pentru transparentizarea fluxurilor financiare și pentru modernizarea sistemului de plăți.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.