Premierul Ilie Bolojan, preşedintele PNL, a declarat joi că viitoarele guvernări vor avea dificultăţi în a "stinge lumina" în ceea ce priveşte transparenţa introdusă în timpul mandatului său, în special în zonele cu probleme din companiile de stat. El a fost întrebat dacă reformele începute sunt ireversibile sau pot fi anulate.
"În ceea ce priveşte partea de reduceri de cheltuieli, lucrurile, sigur, pot fi reversibile, pentru că poţi să faci angajări, poţi să faci tot felul de lucruri. În ceea ce priveşte aspectele care ţin de transparenţă, de a aprinde lumina în zonele cu probleme, va fi foarte greu pentru viitoarele guvernări să mai stingă lumina. Pentru că, de fapt, moţiunea asta pe care au depus-o, în afară de titlul bombastic, aş putea să o numesc moţiunea 'Stinge lumina'. Dar va fi greu de făcut, va fi greu să explice de ce nu corectează anumite lucruri, de ce trebuie să ai armate de paznici la Metrorex, de ce trebuie să nu pui garanţii serioase la avizele tehnice de racordare, ca să deparazitezi avizele speculative, şi aşa mai departe. Şi dacă, aşa cum aţi spus, ceva a deranjat şi cred că este ireversibil, este că lumina va rămâne aprinsă, pentru că dumneavoastră, pentru că cetăţenii noştri nu vor accepta, cel puţin până la primul vot, situaţii în care se sesizează o problemă gravă într-o zonă şi ne facem că nu ştim sau că nu vedem, deşi oamenii ştiu şi toată lumea vede că nu e în regulă acolo", a declarat Ilie Bolojan, joi, la postul de radio Rock FM.
Bolojan a arătat că una dintre cele mai grave situaţii a fost identificată în zona sectorului energetic, menţionând tergiversarea proiectelor şi preţurile ridicate ale energiei.
Ilie Bolojan / Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
"Una dintre cele mai grave situaţii pe care o avem este în zona de energie. De ce? Pe de o parte, energia este motorul companiilor şi este un indicator de a fi competitiv sau nu, cu cât preţul energiei este mai scăzut, cu atât firmele româneşti sunt mai competitive, şi gândiţi-vă că, din păcate, preţul energiei în România, nu raportat la puterea noastră de cumpărare, raportat la preţul din Uniunea Europeană, este în general mai mare decât media Uniunii. Prin urmare, aici, trebuie să ai mai multă producţie de energie şi proiectele care sunt în construcţie au fost lungite ani de zile", a afirmat Bolojan.
Premierul a acuzat şi blocarea accesului furnizorilor în sistemul energetic prin eliberarea unor avize fără acoperire reală.
"Cum au făcut asta? Nu anunţând că se blochează, ci eliberând autorizaţii de racordare, scriptice doar, unor companii care nu au angajaţi, unor companii care nu evoluează cu aceste proiecte, deci n-au de gând să le termine, care doar le anunţă la vânzare - au ajuns să le scoată la vânzare şi pe OLX, ca să ne dăm seama unde am ajuns, dar practic se blochează sau se scumpeşte foarte mult accesul în sistem şi pentru că nu ai, practic, acces în sistemul energetic, nu ai cum să ai o creştere rapidă de producţie, ceea ce am avut în aceşti ani. Faţă de 9.000 de MW cât are nevoie România maxim iarna, noi am eliberat autorizaţii de racordare de 80.000 de MW şi încă 30.000 de MW sunt în procesare la Transelectrica. Deci, practic, s-a blocat sistemul. (...) Avem astăzi producători serioşi care vor să producă şi nu primesc avize tehnice de racordare, deşi au bani în spate, deşi sunt dispuşi să depună garanţii", a afirmat Bolojan.
El a criticat şi lipsa unor investiţii majore în domeniu, dând ca exemplu Hidroelectrica.
"Gândiţi-vă că Hidroelectrica în aceşti ani a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje. În loc să facă investiţii, şi gândiţi-vă că dacă lângă fiecare baraj (...) ar fi montat de un an, doi, nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocată, să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20-30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri. Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut, de 150.000, 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiţii. (...) Sunt foarte multe zone de genul acesta", a afirmat Bolojan.