Ambasadorii statelor UE au ajuns la un acord asupra acestor detalii la o reuniune cu uşile închise desfăşurată la Bruxelles. Textul înţelegerii nu a fost deocamdată făcut public, fiind emis doar un comunicat, dar Consiliul UE a transmis anterior că Ucraina va putea folosi două treimi din cele 90 de miliarde de euro pentru acoperirea cheltuielilor militare şi o treime pentru susţinerea generală a bugetului. Acordul mai are nevoie doar de aprobarea Parlamentului European, care a stabilit deja să-l voteze în procedură de urgenţă.

În ce priveşte achiziţiile militare ale Ucrainei finanţate din aceste fonduri, comunicatul menţionează că furnizorii din ţările UE vor avea prioritate, dar sunt prevăzute excepţii pentru anumite ţări terţe dacă acestea au semnat un parteneriat de apărare şi securitate cu UE şi sunt deja contribuitori majori la ajutor militar pentru Ucraina, dar vor trebui să participe cu o "contribuţie financiară echitabilă şi proporţională" cu costurile legate de împrumutul oferit Kievului.

Acesta este cazul Regatului Unit, care dacă ar accepta să se alăture acestui mecanism ar trebui să plătească o taxă de intrare, ţinând cont de sarcina dobânzii aferente acestui împrumut suportat de 24 de state membre ale UE. Guvernul de la Londra nu a anunţat încă dacă se va alătura sau nu acestui mecanism european, dar premierul britanic Keir Starmer a sugerat că ar putea fi de acord, el declarând în weekend că ţara sa trebuie să "facă mai mult" împreună cu UE în domeniul apărării.

Citește și: România, exportator net de energie electrică. Hidro și hidrocarburile duc azi greul

Liderii europeni au convenit în decembrie asupra acestui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, dar pe care Ucraina îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti "reparaţii de război" şi care va fi garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Trei dintre acestea, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar fi putut bloca prin veto. Premierul ungar Viktor Orban a spus că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, întrucât Rusia nu va dori să-i plătească reparaţii de război, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat după acel acord că împrumutul va avea dobândă zero pentru Ucraina, dobânda urmând să fie suportată tot din bugetul comunitar. Ea a precizat că, din cele 90 de miliarde de euro, 30 de miliarde vor putea fi folosite de Ucraina pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, iar 60 de miliarde pentru achiziţia de echipamente militare, furnizate cu prioritate de ţările europene.

"Cu 60 de miliarde de euro ajutor militar, Ucraina va putea rezista în faţa Rusiei şi, în acelaşi timp, se va putea integra mai strâns în baza industrială de apărare europeană", consideră preşedinta Comisiei Europene. Totuşi, a adăugat ea, dacă producătorii europeni nu vor putea satisface o anumită cerere din partea Ucrainei, aceasta va putea să achiziţioneze respectivele arme sau muniţii din afara Europei, în special din SUA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.