Turismul, în prima linie a pierderilor

În Sicilia, rafalele de vânt de până la 150 km/h și valurile de aproape 10 metri au devastat litoralul dintre Catania și Messina. Lido-uri turistice au fost complet șterse de pe hartă, ambarcațiuni au fost aruncate pe șosele, iar porțiuni întregi de faleză au fost înghițite de mare.

Potrivit lui Antonio Firullo, președintele Asociației Turistice Balneare Siciliene, doar pagubele suferite de operatorii privați din turismul de litoral depășesc deja 100 de milioane de euro, iar suma este „provizorie și destinată să crească”. Zonele afectate se întind de la Letojanni și Taormina, până pe coastele etneene, siracusane, ragusane, dar și pe litoralul din Palermo, Trapani și Agrigento.

Miza economică este majoră: numeroase afaceri se tem că nu vor putea redeschide până în vara viitoare, ceea ce ar însemna pierderi de cifră de afaceri imposibil de recuperat, într-un sector care depinde aproape integral de sezonul estival.

Citește și: Tendinţe în turism 2026. Unde vor călători românii

Infrastructură distrusă și costuri publice în creștere

Prima evaluare oficială a pagubelor, realizată de administrația regională de la Palermo, indică pierderi de peste 500 de milioane de euro, însă tehnicienii avertizează că suma reală ar putea fi dublă, având în vedere amploarea distrugerilor la nivel de drumuri, căi ferate, rețele de utilități, clădiri comerciale și locuințe.

Președintele regiunii Sicilia, Renato Schifani, a convocat o ședință extraordinară a guvernului regional pentru a aloca primele zeci de milioane de euro necesare repornirii activităților economice și refacerii minime a zonelor afectate. În paralel, autoritățile locale pregătesc documentația pentru solicitarea stării de urgență la nivel național, demers care ar debloca fonduri mult mai consistente de la Roma.

Presiune pe bugete și pe economia locală

Șeful Protecției Civile regionale, Salvo Cocina, centralizează datele din teren, în timp ce autoritățile recunosc că dimensiunea reală a pierderilor nu este încă pe deplin cunoscută. Inclusiv patrimoniul cultural și siturile arheologice sunt evaluate pentru intervenții de urgență, ceea ce ar putea adăuga noi costuri la factura finală.

Pe fondul acestor distrugeri, ciclonele extreme precum Harry readuc în prim-plan costul economic tot mai mare al fenomenelor meteo severe pentru regiunile dependente de turism și servicii sezoniere. Pentru Sicilia și Calabria, miza nu este doar reconstrucția, ci salvarea unui întreg ciclu economic – de la locuri de muncă și venituri locale, până la încasările bugetare care susțin comunitățile din sudul Italiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.