Stabilirea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul viitor a fost principala temă a consultărilor avute astăzi, la Palatul Victoria, de reprezentanții Guvernului și cei ai partenerilor sociali, în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. 

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă, ar avea o serie de efecte negative. Prim-ministrul a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria  mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.

Argumentele aduse de patronate

Reprezentanții patronatelor au prezentat argumente în sensul menținerii salariului minim brut la actualul nivel de 4050 de lei pe lună, arătând că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu 76%, respectiv peste dinamica sustenabilă a economiei. O creștere a nivelului actual al salariului minim, au adăugat reprezentanții companiilor, ar accentua problemele de competitivitate ale întreprinderilor din mediul privat, care ar fi în situația să reducă locurile de muncă în sectoare cu productivitate scăzută.

Ce au transmis sindicatele

Reprezentanții sindicatelor au pledat pentru majorarea salariului minim, subliniind faptul că este o măsură importantă pentru protejarea puterii de cumpărare, și au precizat că organizațiile sindicale sunt pregătite să propună un plan de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.

Argumentele prezentate de partenerii sociali vor fi analizate, având în vedere contextul economic și social și, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

În reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social reprezentanții Guvernului și partenerii sociali au mai discutat despre contingentul de lucrători străini din statele non UE care pot lucra în România în cursul anului 2026, un act normativ în acest sens urmând să fie adoptat de Guvern în următoarele săptămâni. De asemenea, s-a mai discutat despre proiectul privind modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor, reorganizarea Romsilva, aspecte care țin de resursele umane din sănătate și asistență socială, de salarizarea din domeniul educației.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.