Cheltuieli în creștere, venituri slabe

În primele luni ale anului, statul a continuat să majoreze cheltuielile cu salariile bugetarilor, pensiile și subvențiile, în timp ce colectarea veniturilor rămâne una dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană, la doar aproximativ 27% din PIB. Această combinație creează o presiune uriașă asupra finanțelor publice.

România are cel mai redus grad de colectare a TVA din UE și pierde anual miliarde prin evaziune și optimizări fiscale, în timp ce reformele menite să îmbunătățească eficiența ANAF și digitalizarea colectării sunt întârziate sau aplicate parțial. În absența unor măsuri credibile, deficitul bugetar riscă să depășească 6% din PIB până la finalul anului, departe de ținta asumată în cadrul procedurii de ajustare convenite cu Bruxelles.

Bruxelles cere măsuri ferme

Comisia Europeană a avertizat deja oficial România că trebuie să aducă deficitul sub 3% din PIB în următorii ani, în linie cu regulile fiscale europene relansate după pandemie. În caz contrar, va declanșa procedura de deficit excesiv, care poate duce la suspendarea unor plăți din fondurile europene, impunerea unor termene stricte de reducere a deficitului și chiar la penalități financiare.

Citește și: Inflație de două cifre și deficitul de peste 8%. Bolojan face precizări

Deocamdată, Bruxelles a evitat această măsură extremă, mizând că Guvernul va adopta rapid reformele fiscale și măsurile de ajustare prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Totuși, oficialii europeni au transmis clar că răbdarea este pe final și că România trebuie să livreze rezultate concrete, nu doar promisiuni.

Dobânzi mai mari și risc de recesiune

Semnalele de alarmă se văd deja pe piața financiară. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să accepte randamente de peste 6% la ultimele licitații de titluri de stat, un nivel foarte ridicat pentru un stat membru al UE. Investitorii cer o primă de risc tot mai mare, semn că încrederea în capacitatea Guvernului de a-și stabiliza finanțele publice scade. Cu cât crește costul datoriei, cu atât rămâne mai puțin spațiu pentru investiții, proiecte de dezvoltare și programe economice, ceea ce poate frâna creșterea economică.

În paralel, dobânzile ridicate mențin presiunea pe creditare și consum, iar companiile încep să amâne investițiile și angajările. Dacă nu vor fi adoptate rapid măsuri credibile de consolidare bugetară, România riscă să intre într-o spirală periculoasă: dobânzi mari, investiții reduse și creștere economică slabă. În acest context, presiunea Bruxelles-ului devine inevitabilă, iar o corecție fiscală dură pare tot mai probabilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.