Potrivit agenţiei de evaluare, alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte la mijlocul lunii mai, urmată de formarea unui nou Guvern sub prim-ministrul Ilie Bolojan, a pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică şi de politici în România. Guvernul se bazează pe o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să legifereze un set de măsuri de consolidare fiscală. Impactul fiscal total al măsurilor este de 1,1% din PIB în 2025 şi unul considerabil de 3,5% din PIB în 2026, împărţit relativ egal între măsurile legate de venituri şi cheltuieli.

"În opinia noastră - şi având în vedere efectele de runda a doua asupra economiei - acest lucru va contribui la reducerea deficitelor la sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024. De asemenea, înţelegem că Guvernul intenţionează să adopte măsuri suplimentare sub forma a două pachete de reformă suplimentare în următoarele luni, ceea ce ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât iniţiativele deja legiferate", susţin analiştii agenţiei de evaluare.

Scenariul de bază al S&P, care stă la baza confirmării ratingului "BBB minus" atribuit României, mizează pe faptul că Guvernul va reuşi să limiteze deficitul dublu semnificativ. Cu toate acestea, analiştii S&P atrag atenţia că există riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Executivului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu de după 2026 rămâne incertă.

Potrivit agenţiei de rating, procesul de corecţie fiscală va diminua şi mai mult ceea ce era deja o perspectivă slabă de creştere în acest an. "Ne-am revizuit în jos previziunile privind creşterea economică reală, până la 0,3% în acest an (de la 1,8% anterior) şi la 1,3% în 2026 (de la 2,6%)", subliniază S&P. În acest context, deblocarea fondurilor UE pentru investiţii publice va stimula creşterea economică pe termen mediu şi, de aceea, politica fiscală şi agenda de reformă a Guvernului ar trebui să contribuie la deblocarea fondurilor care sunt potenţial disponibile pentru România. Aceste fonduri vor permite mai multe investiţii în sectoare precum tranziţia energetică, transporturile şi asistenţa medicală.

Cu toate acestea, economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv tendinţe demografice adverse, care vor persista. Scăderea populaţiei în vârstă de muncă ar putea frâna din ce în ce mai mult creşterea economică, în absenţa eforturilor de reformă pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi a încetini emigraţia, avertizează analiştii.

De asemenea, S&P subliniază că perspectiva fiscală după 2027 rămâne incertă, în special având în vedere că premierul Bolojan se va retrage la sfârşitul anului 2026, ca parte a unui acord de împărţire a puterii cu PSD. Reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creşterea eficacităţii administrării fiscale şi îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării şi după 2027, însă câştigurile fiscale generate vor fi probabil modeste.

În plus, în ciuda reducerii deficitelor globale, datoria publică a României va continua să crească în următorii ani, depăşind 60% din PIB până în 2027. "Considerăm că ţara va trebui să îşi sporească dependenţa de pieţele internaţionale pentru nevoile sale de finanţare", susţin analiştii S&P.

"Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanţele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunţate", se arată în comunicatul agenţiei de evaluare.

S&P avertizează, totodată, că ar putea reduce ratingul României în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României deviază semnificativ de la aşteptări. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale Guvernului sunt insuficiente sau dacă o creştere economică redusă împiedică eficacitatea acestora. Pe de altă parte, S&P ar putea revizui perspectiva la "stabilă" dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial, susţinute de o revenire a creşterii economice.

Următoarea agenţie de rating care are planificată o analiză în ceea ce priveşte România este Fitch Ratings, care a anunţat că va publica în 15 august următoarea revizuire a ratingului de ţară al României ("BBB minus, perspectivă negativă").

Toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody's şi Fitch) au o perspectivă "negativă" asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un rating din categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii n.r.).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.