Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 52/2024, un act normativ care aduce modificări și abrogări semnificative în legislația privind achizițiile publice și sectoriale. Demersul survine în contextul în care România se confruntă cu o procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană din cauza neconformităților legislative în acest domeniu.

Potrivit decretului nr. 760/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 619 din 1 iulie, măsurile adoptate prin OUG 52/2024 au ca scop alinierea legislației naționale la normele UE și evitarea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene, care ar fi putut atrage consecințe bugetare grave pentru România, inclusiv dezangajarea fondurilor europene.

Ce prevede ordonanța: licitații mai rapide, criterii de atribuire mai stricte, prețul cel mai mic – limitat

OUG 52/2024, adoptată în mai și aprobată acum prin lege, modifică semnificativ Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, după cum urmează:

• Se abrogă prevederile care permiteau derogări excesive de la procedurile clasice de licitație (inclusiv lit. d) de la art. 104 din Legea 98/2016, care permitea utilizarea negocierii fără publicare).

• Se restricționează folosirea criteriului "prețul cel mai scăzut": acesta nu mai poate fi utilizat în cazul contractelor de lucrări sau servicii intelectuale, proiecte de infrastructură sau produse cu impact asupra mediului pe întreg ciclul de viață.

• Se introduce obligativitatea includerii criteriilor de mediu și sustenabilitate în atribuirea contractelor ce implică impact ecologic, inclusiv evaluări bazate pe ciclul de viață al produsului.

• Se redefinește utilizarea bugetului fix: în cazul procedurilor cu preț sau cost fix, evaluarea se va axa exclusiv pe calitatea ofertelor.

• Se limitează perioada pentru care se pot introduce clauze de ajustare a prețului – 24 luni pentru servicii și 6 luni pentru lucrări.

Legea abrogă și acte conexe care dublau sau contraziceau reglementările europene

Noua lege duce la abrogarea a peste zece articole și alineate din acte normative conexe, inclusiv:

• Legea nr. 100/2023 (care aproba OUG 54/2022 privind achizițiile sectoriale)

• OUG 34/2023 (art. XI), OUG 47/2022 (art. 8) și norme metodologice din HG 394/2016 și HG 395/2016

Scopul este simplificarea și curățarea cadrelor legislative paralele care fie contraveneau, fie duplicau dispozițiile directivei europene privind achizițiile publice.

Ce se aplică și de când

Legea se aplică contractelor de achiziție publică și sectorială încheiate după data intrării în vigoare, dar și modificărilor aduse contractelor deja în derulare. De asemenea, procedurile aflate în curs, dar aflate înainte de termenul-limită de depunere a ofertelor, trebuie adaptate noilor reguli.

Un pas esențial pentru protejarea fondurilor UE și evitarea blocajelor administrative

Guvernul a motivat urgența acestui act prin riscul real ca România să piardă accesul la fondurile europene sau să sufere blocaje în implementarea proiectelor majore de infrastructură, din cauza unor prevederi considerate neconforme cu legislația UE. Comisia Europeană a transmis în 2023 o scrisoare de punere în întârziere (Cauza 2023/2114), care a declanșat procedura de infringement.

În acest context, promulgarea rapidă a legii de aprobare a OUG 52/2024 este considerată o condiție esențială pentru menținerea calendarului de investiții și absorbție a fondurilor europene în perioada 2025–2027.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.