Potrivit sursei citate, la jumătatea lunii aprilie a acestui an, Parlamentul European a adoptat un Regulament cu prevederi clare care vizează reciclarea deşeurilor electrice, astfel încât să se asigure în acest fel cel puţin 25% din consumul anual de materii prime strategice al Uniunii Europene.

"Raportat la cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care ar trebui colectată şi reciclată în România, calculul făcut de Asociaţia Environ arată că o tonă de telefoane mobile reciclate ar putea genera anual 3,3 kg de metale rare. Totodată, două tone de monitoare ar putea genera 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpi fluorescente s-ar putea obţine un kg de metale rare. În total, prin reciclarea DEEE, România ar putea recupera anual două tone de metale rare", notează organizaţia profesională.

Cele mai importante cantităţi de metale rare se găsesc în echipamente electrice şi electronice, precum: lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare şi camere video. Totodată, hard disk-urile şi lămpile fluorescente conţin cele mai mari concentraţii de metale rare, în special neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu (Y) şi europiu (Eu), iar smartphone-urile şi computerele conţin cea mai mare varietate din acest tip de compuşi.

Analiza de specialitate relevă faptul că pământurile rare includ o listă de 17 elemente chimice care, în ultimele decenii, au devenit tot mai căutate datorită utilizării lor în multe tehnologii avansate: Scandiu (Sc), Ytriu (Y), Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promeţiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tm), Yterbiu (Yb) şi Luteţiu (Lu).

Un raport recent al United States Geological Survey (USGS) arată că piaţa mondială a pământurilor rare este dominată de China, cu rezerve de 44 milioane de tone, urmată Brazilia (21 milioane), India (6,9 milioane), Australia (5,7 milioane), Rusia (3,8 milioane), Vietnam (3,5 milioane), SUA (1,9 milioane), Groenlanda (1,5 milioane), Tanzania şi Africa de Sud (câte 900.000 de tone).

În ceea ce priveşte România, reprezentanţii Environ precizează că nu există o estimare oficială publică a rezervelor totale de metale rare, dar că, în urmă cu doi ani, au fost importate 557 de kilograme de scandiu şi ytriu. "În acelaşi timp, România a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracţia de materii prime critice, întrucât deţine resurse geologice semnificative pentru mangan (18 milioane tone de minereu distribuite în mai multe zăcăminte importante), magneziu, grafit şi cupru", subliniază Asociaţia.

Estimările de la nivel european evidenţiază faptul că, pe continent, s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy şi o tonă de Tb.

Pe categorii de DEEE, cea mai mare cantitate de metale rare, de aproximativ 92 de tone, s-ar putea extrage din lămpile fluorescente reziduale (10 tone de Ce, patru tone de Eu, patru tone de Tb şi 61 de tone de Y).

În prezent, doar 1% din cererea de metale rare este acoperită din reciclarea deşeurilor electrice. Cu excepţia litiului (Li) şi a germaniului (Ge), mai multe materii prime critice - în special pământurile rare - sunt dificil de recuperat din deşeurile electronice, conform analizei Environ.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.