Suprataxele temporare ar urma să expire la finalul anului 2026

Proiectul urmărește să corecteze dezechilibrul creat de Legea nr. 141/2025, prin care Guvernul a majorat o serie de taxe pentru a acoperi deficitul bugetar, fără a stabili o durată clară de aplicare.

În timp ce măsurile de reducere a cheltuielilor publice – cum ar fi înghețarea sporurilor, limitarea angajărilor și plafonarea indemnizațiilor – au fost impuse pentru perioade limitate, majorările de taxe au rămas valabile pe termen nedefinit.

Autorii propunerii susțin că acest lucru a generat o asimetrie fiscală: efortul este cerut exclusiv contribuabililor, în timp ce statul își reia automat cheltuielile suspendate.

„Măsurile de consolidare bugetară trebuie să fie echilibrate. Nu putem avea creșteri de taxe permanente și reduceri de cheltuieli temporare”, se arată în expunerea de motive.

Scopul proiectului este introducerea unui mecanism automat de revenire la nivelurile fiscale anterioare, odată ce perioada de consolidare bugetară se încheie.

Principalele modificări propuse

Potrivit documentului aflat în dezbatere, sunt propuse mai multe modificări în Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), care ar intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027:

• Impozitul pe dividende ar reveni la 10%, după ce în 2026 va fi de 16%;

• Cota standard de TVA s-ar reduce la 19%, față de 21% în prezent;

• Cota redusă de TVA de 9% s-ar aplica din nou pentru alimente, apă, servicii agricole, cazare hotelieră, restaurante și panouri fotovoltaice;

• Cota de 5% ar rămâne valabilă pentru cărți, ziare, reviste, muzee și lemn de foc;

Pentru energia termică și alte bunuri de interes public, ar fi extinsă aplicarea cotelor reduse până în 2031, pentru a sprijini consumatorii vulnerabili și eficiența energetică.

Prin aceste măsuri, proiectul ar aduce o relaxare fiscală graduală și ar oferi companiilor o perspectivă mai clară asupra costurilor bugetare în anii următori.

Obiectivul: echitate și predictibilitate fiscală

Potrivit expunerii de motive, actualul sistem fiscal, modificat sub presiunea deficitului bugetar, a devenit imprevizibil și disproporționat, în special pentru firmele mici și investitori.

Inițiatorii arată că predictibilitatea fiscală este un element-cheie al creșterii economice, iar revenirea la un cadru clar definit – cu termene precise pentru taxele temporare – ar contribui la relansarea investițiilor private și la stabilitatea mediului economic.

Documentul subliniază că măsurile de consolidare adoptate în 2025 „au fost prezentate public drept excepționale și limitate în timp”, însă lipsa unei date de expirare riscă să le transforme în taxe permanente.

Prin urmare, revenirea la nivelurile anterioare ale impozitului și TVA este considerată o formă de restabilire a proporționalității între contribuabili și administrația publică, prevenind o creștere permanentă a poverii fiscale asupra mediului de afaceri.

Citește și: Atenție, contribuabili! 10 noiembrie - termenul pentru depunerea mai multor declarații la ANAF

Context: reforma fiscală din 2025 și presiunile bugetare

Legea nr. 141/2025, adoptată în iulie, a fost una dintre cele mai ample reforme fiscale din ultimul deceniu. Ea a majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, a ridicat impozitul pe dividende la 16% și a extins baza de impozitare pentru venituri independente, chirii, jocuri de noroc și alte activități.

Guvernul a justificat aceste măsuri prin necesitatea reducerii deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2027, conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.

În același timp, au fost înghețate unele cheltuieli publice și suspendate majorările de pensii și salarii în sectorul bugetar, dar doar până la finalul anului 2026.

Proiectul analizat acum de Senat ar crea un mecanism de simetrie fiscală, prin care și taxele să aibă o durată clar delimitată, la fel ca reducerile de cheltuieli bugetare.

Impactul potențial asupra bugetului și economiei reale

Dacă propunerea ar fi adoptată, veniturile bugetare ar scădea în mod semnificativ după 2027, în special din dividende și TVA, însă analiștii financiari estimează că o astfel de măsură ar putea stimula investițiile și consumul, compensând parțial pierderile fiscale.

Reducerea TVA ar avea un efect direct asupra prețurilor de consum, în timp ce scăderea impozitului pe dividende ar încuraja reinvestirea profiturilor și atragerea de capital privat.

Pe termen lung, o fiscalitate mai redusă și predictibilă ar putea contribui la creșterea competitivității României în regiune, mai ales în contextul presiunilor generate de costurile tot mai mari cu energia și forța de muncă.

Etapele următoare

Proiectul de lege se află în prezent la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, care este prima cameră sesizată.

După avizarea comisiilor de specialitate, textul va fi trimis Camerei Deputaților, for decizional.

Dacă va fi aprobat, actul normativ ar putea intra în vigoare la începutul anului 2027, marcând o revenire la regimul fiscal de dinaintea reformei din 2025 și o posibilă reașezare a echilibrului dintre stat și contribuabili.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.