Producţia de cărbune a României, în uşoară creştere

DCBusiness Team / 23 oct 2022, 10:35
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com

INS vine cu cifre oficiale despre producţia de cărbune a României.

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele opt luni din 2022, 2,025 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 1,7% (34.300 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 337.400 tep cărbune net, cu 40.200 tep (13,5%) mai mult faţă de cantitatea importată anul trecut în acelaşi interval.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de cărbune de 3,325 milioane tep, în creştere cu 10,1% faţă de 2021, şi importuri de 420.000 tep, în creştere cu 2,8%. Pentru 2023, CNSP prognozează o producţie de 3,595 milioane tep, în creştere cu 8,1%, şi importuri de 420.000 tep, în scădere cu 0,1%. 

 

Vezi şi: Harri Kiiski: "Este ironic ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice, Europa să se gândească la dezindustrializare"

 

În cadrul evenimentului de aniversare a 60 de ani de la începerea construcţiei Combinatului de Îngrăşăminte Chimice Azomureş, organizat, joi seara, la Teatrul Naţional Târgu Mureş, fostul director general al companiei, Harri Kiiski, a declarat că este "ironic" ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice, Europa să se gândească la dezindustrializare.

"În anii 60, România se industrializa, doar câteva dintre oraşe cunoşteau o dezvoltare industrială - Galaţi, Petrobrazi sau Azomureş. Este ironic ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice să ne gândim sau Europa să se gândească la dezindustrializare. În anii 60, Azomureş a pornit cu 15 milioane de tone la producţia de amoniac, astăzi Europa a oprit 11 milioane de tone. În anii 60, România făcea tranziţia de la cărbune la gaz într-un moment în care producţia de amoniac era obţinută 50% din cărbune, iar România făcea deja primii paşi pentru a produce acest amoniac din gaz. România crea practic valoare prin folosirea acelui gaz, iar astăzi are a doua rezervă de gaz la nivel european. Chiar şi în acea perioadă se producea amoniac verde, din curent electric, oarecum ne întoarcem la ceea ce era în 1962 în Europa pentru a face aceste lucruri", a declarat Harri Kiiski.

Potrivit lui Kiiski, platformele industriale din acea perioadă erau deţinute de stat, ca parte din politica de asigurare a securităţii alimentare şi astăzi, Comisia Europeană vorbeşte de acelaşi lucru, cum să asigure alimente pentru anii care urmează.

Harri Kiiski a menţionat că şi Compania "Liviu Rebreanu" a Teatrului Naţional din Târgu Mureş a fost fondată în anul 1962, crescând împreună cu Azomureş.

În cadrul evenimentului, CEO Ameropa, William Dujardin, a afirmat că România este astăzi un lider agribusiness la nivel mondial şi datorită Azomureş, iar Ameropa este liderul agribusiness din România.

William Dujardin a subliniat că România este foarte importantă pentru Ameropa, întrucât aici grupul deţine cele mai multe active şi cei mai mulţi angajaţi.

CEO Ameropa l-a prezentat pe noul director general al Azomureş, Josh Zacharias, cu o experienţă de 13 ani în cadrul grupului elveţian.

Întrucât atât Azomureş, cât şi Compania "Liviu Rebreanu" a Teatrului Naţional din Târgu Mureş au împlinit în acest an şase decenii de existenţă, evenimentul aniversar a scos în evidenţă simbioza dintre platforma industrială şi comunitate, prin intermediul unui spectacol de teatru inedit.

Astfel, actorii companiei au prezentat o serie de fragmente din reprezentaţii teatrale jucate imediat după înfiinţare, precum "Jocul de-a vacanţa", de Mihail Sebastian, regia Nicolae Cristache, "Take, Ianke şi Cadâr", de Victor Ioan Popa, în regia lui Nicu Mihoc, şi "Şcoala Nevestelor", de Moliere.

Din distribuţie au făcut parte actorii Liviu Pancu, Dan Rădulescu, Radu Anastas, Ale Ţifrea, Dana Pancu, Ion Vântu, Bianca Fărcaş, Cosmin Ghibănescu, Larisa Dobrin, Costin Gavază, Csaba Ciugulitu, Cristina Holtzli, Ştefan Mura şi Nicu Mihoc. 

 

 

 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9192
Diferența 0.0006
Zi precendentă 4.9186
USD
Azi 4.6852
Diferența 0.0017
Zi precendentă 4.6835
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 08-12-2022
EUR flag1 EUR = 4.9192 RON
USD flag1 USD = 4.6852 RON
GBP flag1 GBP = 5.6962 RON
CHF flag1 CHF = 4.9737 RON
AUD flag1 AUD = 3.1512 RON
DKK flag1 DKK = 0.6614 RON
CAD flag1 CAD = 3.4303 RON
HUF flag1 HUF = 0.0119 RON
JPY flag1 JPY = 0.0342 RON
NOK flag1 NOK = 0.4676 RON
SEK flag1 SEK = 0.4502 RON
XAU flag1 XAU = 268.5155 RON
Monede Crypto
1 BTC = 78871.27RON
1 ETH = 5804.68RON
1 LTC = 354.58RON
1 XRP = 1.80RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 4.06% p.a.
ROBOR:
3 luni: 7.71%
6 luni: 7.93%
12 luni: 8.20%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12282.64 0.44%
BET-BK 2277.95 0.51%
BET-FI 51562.22 0.80%
BET-NG 903.26 0.37%
BET-TR 23890.25 0.44%
BET-TRN 23770.99 0.44%
BET-XT 1071.42 0.54%
BET-XT-TR 2071.17 0.56%
BET-XT-TRN 2061.51 0.56%
BETAeRO 831.76 0.04%
BETPlus 1834.41 0.47%
RTL 27617.92 0.52%

Opinii

Mircea Coșea
Adrian Negrescu / Foto: arhiva personală

Adrian Negrescu: Vremuri tulburi pe piața petrolului. Începe iar specula

Un lung lanț de circumstanțe care urmează să...

Adrian Negrescu, îngrijorat de evoluția petrolului

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt50
YesMy - smt4.1.0