UPDATE: Senatul a adoptat, marţi, în urma reexaminării, legea pensiilor speciale, prin punerea acesteia în acord cu decizia CCR. Au fost înregistrate 89 voturi "pentru", 16 "împotrivă" (preponderent USR) şi o abţinere. Proiectul va fi reexaminat şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. 

Pe data de 2 august, Curtea Constituțională a României a hotărât să întoarcă Legea de modificare a pensiilor speciale înapoi în Parlament, întrucât anumite articole au fost declarate neconstituționale.

Un amendament aprobat în comisiile competente prevede că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul juridic cu o experiență de cel puțin 25 de ani în funcție pot solicita pensionarea la vârsta de 60 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu în valoare de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurilor obținute în ultimele 48 de luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, perioada luată în considerare pentru calcul este restrânsă la ultimele trei luni de activitate.

Valoarea netă a pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net obținut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Comisiile au decis, de asemenea, că începând cu 1 ianuarie 2024, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și personalul juridic specializat pot solicita pensionarea și beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de experiență de cel puțin 25 de ani realizată exclusiv în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de minimum 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare se va majora cu 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută în articolul 211 alineatul (1) din Legea 303/2004.

De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.