Salariile rămân la nivelul din noiembrie 2025

Potrivit ordonanței, operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt obligați să mențină cheltuielile de natură salarială la nivelul aferent lunii noiembrie 2025. Cu alte cuvinte, anul 2026 va începe fără nicio marjă automată pentru majorări salariale, indiferent de inflație, de evoluția pieței muncii sau de performanța economică a companiei.

Orice creștere salarială va fi posibilă doar în situații excepționale și va necesita aprobarea Guvernului, prin memorandum, însoțit de justificări detaliate privind sustenabilitatea financiară. Măsura lovește direct în companii mari, cu mii sau zeci de mii de angajați, unde presiunea sindicală este deja ridicată.

Citește și: "Ordonanța trenuleț", adoptată. Ilie Bolojan, toate detaliile despre măsurile pentru firme şi populaţie

Angajările, drastic limitate

OUG 31/2025 introduce și restricții severe privind angajările. Companiile de stat nu vor putea face noi angajări decât în condiții strict reglementate, pentru posturi considerate esențiale sau în situații în care lipsa personalului ar putea afecta funcționarea de bază a activității.

În practică, ordonanța transformă angajările într-un proces birocratic, care presupune avize succesive și justificări financiare. Pentru multe societăți aflate deja sub presiunea deficitului de personal, în special în domenii tehnice sau operaționale, această limitare riscă să agraveze problemele existente.

Control sporit asupra cheltuielilor companiilor de stat

Regimul impus de Guvern nu se limitează la salarii și angajări. OUG 31 întărește controlul asupra bugetelor de venituri și cheltuieli, impunând reguli mai stricte de aprobare și execuție. Companiile care nu își aprobă bugetele la timp sau care nu respectă indicatorii stabiliți riscă suspendarea alocărilor bugetare și alte sancțiuni administrative.

Mesajul transmis de Executiv este unul clar: disciplina financiară devine prioritate absolută, chiar și cu riscul blocării unor activități sau investiții pe termen scurt.

Austeritate mascată într-un an preelectoral

Deși ordonanța nu folosește explicit termenul de „austeritate”, efectele sale sunt echivalente cu un program de înghețare a cheltuielilor în sectorul public economic. Măsurile vin într-un context în care România se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar și revenirea la regulile fiscale.

Pentru angajații din companiile de stat, ordonanța se traduce prin pierderea oricărei perspective de creștere salarială în 2026, în timp ce pentru management înseamnă o reducere drastică a autonomiei decizionale.

Efecte în lanț în economie

Impactul măsurilor nu se va limita la interiorul companiilor de stat. Aceste societăți sunt jucători majori în economie, iar blocarea salariilor și a angajărilor poate afecta lanțurile de furnizori, investițiile și chiar calitatea serviciilor publice.

În energie, transporturi sau infrastructură, unde competiția cu sectorul privat este intensă, riscul pierderii de personal calificat devine real. În lipsa unor mecanisme flexibile, companiile de stat ar putea intra într-un cerc vicios: performanță scăzută, venituri mai mici și presiuni bugetare și mai mari.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.