Nicușor Dan vrea reducerea cheltuielilor, nu creșteri de taxe. Marcel Boloș: „E o abordare realistă, dar nu e suficientă”

Declarațiile președintelui ales Nicușor Dan, care a afirmat că preferă reducerea cheltuielilor publice în locul creșterii taxelor, au fost comentate de ministrul Marcel Boloș într-o conferință recentă despre stadiul PNRR și reforma fiscală. Potrivit lui Boloș, abordarea este „realistă”, dar nu poate ține locul reformei fiscale asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Sunt două componente complementare. Reforma fiscală presupune un impact bugetar concret, de 1,7% din PIB – adică 23 miliarde de lei – pe care trebuie să îl producem prin măsuri fiscale, nu doar prin reduceri de cheltuieli”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Reducerea cheltuielilor, o cale corectă, dar insuficientă

Marcel Boloș a salutat inițiativa noului președinte, dar a avertizat că guvernul și Parlamentul vor trebui să adopte, pe lângă măsuri de economisire bugetară, și modificări fiscale structurale pentru a respecta angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.

„Orice măsură care vizează reducerea cheltuielilor este binevenită și contribuie la consolidarea fiscal-bugetară. Dar, din păcate, nu înlocuiește obligațiile concrete din reforma fiscală”, a punctat ministrul.

Comisia Europeană cere României, prin PNRR, nu doar eficiență administrativă, ci și reforme fiscale cuantificabile. Reforma fiscală este menționată explicit în jalonul 207 al planului și reprezintă o condiție esențială pentru continuarea plăților.

Ce înseamnă reforma fiscală pentru Comisia Europeană

Potrivit explicațiilor oferite de Marcel Boloș, reforma fiscală nu este o listă de măsuri prestabilite, dar are o țintă clară: generarea unui plus de 1,7% din PIB la buget, fie prin creșterea veniturilor, fie prin optimizarea sistemului fiscal.

Comisia nu cere creșteri punctuale de taxe, precum majorarea TVA-ului, dar nici nu acceptă lipsa de acțiune. România trebuie să demonstreze, până la depunerea cererii de plată nr. 4 (5,7 miliarde euro), că a definitivat și a început să implementeze reforma.

„E vorba de un impact bugetar asumat, nu de retorică. Reforma nu se face cu intenții, ci cu rezultate și cifre”, a spus Boloș.

Presiune dublă: Comisia Europeană și deficitul bugetar

Pe lângă angajamentele din PNRR, România este obligată și de propriul Plan Fiscal să reducă deficitul bugetar. Estimările recente vorbesc despre o țintă de 7% din PIB pentru 2024, dar surse politice vehiculează și un posibil 7,5%. În acest context, orice întârziere în adoptarea reformei fiscale sau refuz de a acționa riscă să atragă suspendarea fondurilor europene.

„Nu vreau să dramatizez, dar ne apropiem de termenul de 4 iunie, când Comisia ar putea propune măsuri corective. Reforma nu mai poate fi amânată”, a declarat Boloș.

Noul guvern, sub presiune imediată

Marcel Boloș a declarat că responsabilitatea adoptării măsurilor revine viitorului guvern și coaliției parlamentare. Deși guvernul interimar a dus negocierile tehnice până la capăt, fără o majoritate politică stabilă, România nu poate avansa reformele asumate.

„E nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, care să își asume politic măsurile dure, dar necesare”, a încheiat ministrul.