EXCLUSIV Negrescu, despre inflație: ”O metodă cinică prin care Guvernul vrea să se salveze”

Adrian Negrescu a explicat care sunt cauzele celei mai mari inflații din Uniunea Europeană: ”Este vorba de creșterea taxelor, impactul creșterilor de taxe de la 1 ianuarie, cele care au bulversat, din punctul meu de vedere, mediul economic”, a arătat analistul.

Negrescu a continuat spunând că la microîntreprinderi, care reprezintă aproape 80% dintre firmele din România, s-au triplat costurile cu taxele. Taxa pe cifra de afaceri a crescut de la 1 la 3% pentru majoritatea acestora. S-a introdus acea taxă pe cifra de afaceri a marilor companii. 

Economistul a mai subliniat și faptulcă au fost introduse tot felul de accize și taxe pe consum și a dar exemplul TVA-ului la produsele sănătoase, produsele ecologice, care a crescut de la 5% la 9%.

Expertul a arătat și au crescut taxele și la băuturile răcoritoare, băuturi, tutun, serviciile hoteliere,  serviciile de wellness, de fitness: ”Toate acestea bineînțeles că au dus la acest val de scumpiri pe care l-am resimțit în primele patru luni, de-am ajuns să fim campioni europeni la inflație pentru a patra lună la rând”.

Mai mult, analistul a amintit că: ”Toată lumea a avertizat faptul că aceste creșteri de prețuri, aceste creșteri de taxe se vor traduce într-o inflație în creștere. Dar bineînțeles că statul nu e interesat de acest lucru. E interesat să creeze inflație, pentru că astfel își diluează practic datoria publică. Este o metodă cinică prin care se salvează, dar ne împovărează pe noi, populație și firme cu taxe, cu cheltuieli din ce în ce mai mari, iar efectele se văd în scăderea puterii de cumpărare a populației”, a conchis Adrian Negrescu pe tema inflației.

România, a patra lună la rând cu cea mai mare inflație din UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie, însă România este, pentru a patra lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate vineri de Eurostat.

În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%).

Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%.