Un consorțiu de aliați NATO a confirmat primele alocări dintr-un fond de 1,1 miliarde de dolari dedicat inovării în domeniul tehnologic de apărare, informează Reuters.

Alianța a dezvăluit fondul în vara anului 2022, la câteva luni după invazia rusă în Ucraina, promițând să investească în tehnologii care să îmbunătățească apărarea. Fondul este susținut de 24 dintre cele 32 de state membre ale NATO, inclusiv Finlanda și Suedia, care s-au alăturat alianței la începutul acestui an.

Marți, Fondul de inovare al NATO (NIF) a confirmat că a investit direct în patru companii tehnologice europene, despre care a spus că vor contribui la abordarea provocărilor în domeniul apărării, securității și rezilienței.

Concret, NATO a alocat fonduri pentru Fractile AI, un producător de cipuri de calculator cu sediul la Londra care are planuri pentru construirea de modele lingvistice mari (LLM), precum și pentru ARX Robotics din Germania, care proiectează roboți cu funcții care variază de la ridicarea de greutăți la supraveghere.

Celelalte două startup-uri au fost producătorul britanic iCOMAT, care produce materiale mai ușoare pentru vehicule, și Space Forge, o companie galeză care exploatează condițiile spațiale - cum ar fi microgravitația și condițiile de vid - pentru a construi semiconductori pe orbită.

"Facilitarea accesului la tehnologii strategice este esențială pentru a asigura un viitor sigur și prosper pentru cei un miliard de cetățeni ai alianței", a declarat Andrea Traversone, manager al fondului.

Fondul a încheiat, de asemenea, parteneriate cu firmele de capital de risc Alpine Space Ventures, OTB Ventures, Join Capital și Vsquared Ventures pentru a sprijini continuarea investițiilor în tehnologie.

Acest anunț vine într-un moment în care tensiunile dintre Occident și Rusia, China și Coreea de Nord sunt în creștere. În acest context, într-un interviu pentru The Tekegraph, Jens Stoltenberg, secretarul general al organizației, a declarat că este important ca NATO "să comunice mesajul direct că suntem, desigur, o alianță nucleară" prin scoaterea din depozite a mai multor focoase nucleare.

Moscova a criticat comentariile lui Stoltenberg, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, catalogându-le drept "nimic altceva decât o escaladare". Președintele rus Vladimir Putin nu vorbește niciodată despre armele nucleare "din proprie inițiativă, deoarece ia în serios această problemă", a adăugat Peskov.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.