Moțiunea de cenzură a fost semnată de 163 de parlamentari, iar calculele hârtiei arată că este incert dacă numărul de voturi în favoarea moțiunii va atinge acest prag. La un număr de total de 465 de deputați și senatori, numărul minim de voturi pentru adoptarea moțiunii este de 233, adică jumătate plus unu. PSD și ALDE au deja împreună 249 de parlamentari (PSD 147 de deputați și 71 de senatori, iar ALDE 19 deputați 12 senatori). Automat asta înseamnă opoziția are nevoie de de cel puțin 16 voturi care să provină de la grupurile coaliției guvernamentale. 

Pe lista semnatarilor moțiunii figurează un singur paramentar PSD, Ion Mocioalcă. Lider al organizației județene Caraș-Severin, Mocioalcă și-a anunțat la începutul lunii demisia din partid, împreună cu alți parlamentari PSD din județ, pentru a se înscrie în Pro România. Luni, însă conducerea PSD i-a convins pe doi dintre ei, Mihai Mohaci și Valentin Popa, să revină în partid.

Grupurile celor patru partide de opoziție nu însumează decât 159 de parlamentari, cu 74 sub numărul necesar adoptării moțiunii. PNL are 68 deputați și 25 senatori, USR 27 deputați și 13 senatori, PMP 12 deputați și 5 senatori, iar cei 18 deputați neafiliați sunt de fapt pesediștii disidenți grupați în Partidul Pro România, al lui Victor Ponta. Teoretic, senatorul neafiliat Vergil Chițac, fost membru PNL, ar vota și el moțiunea, el apărând ca semnatar al acesteia. 

UDMR stă deoparte

Opoziția nu a reușit să convingă pe cei 30 de parlamentari UDMR să i se alăture. Kelemen Hunor a declarat în mai multe rânduri că PNL și aliații săi trebuie să prezinte numele unui premier care să o succeadă pe Viorica Dăncilă, un program de guvernare și numele câtorva miniștri pentru ca Uniunea să ia în calcul votarea moțiunii. ”Şansele matematice nu sunt reale. Avem şi noi criticile noastre destul de pertinente la adresa Guvernului. Decizia este să fim prezenţi şi să nu votăm. Să spunem «prezent», dar «nu votez». Nici măcar abţinerea prin introducerea ambelor bile în aceeaşi urnă cu este o soluţie în acest moment. Asta a fost decizia grupului luată cu largă majoritate”, a anunțat, miercuri, Kelemen.

Voturile UDMR oricum nu erau decisive pentru moțiune, însă ar fi dat un semnal puternic celor 17 deputați ai minorităților naționale și parlamentarilor PSD care sunt nemulțumiți de actuala conducere a partidului. Fără acest stimul, este puțin probabilă o rebeliune deschisă împotriva lui Liviu Dragnea din partea unor social-democrați. Deputații minorităților nu votează în bloc, în condițiile în care grupul lor nu este construit ierarhic. Unii dintre ei, precum Ovidiu Ganț, deputatul minorității germane, au mai susținut moțiuni ale poziției. În general însă, ei au votat, de-a lungul timpului în favoarea puterii. 

Citește și:

Moțiune pe Economie. Se cere demisia lui Andruşcă

Doar trei guverne demise prin moțiune 

Moțiunea intitulată ”Ajunge! Guvernul Dragnea-Dăncilă, rușinea României!” este a 37-a inițiată de la Revoluție încoace. Dintre cele 36 anterioare, doar trei au fost adoptate, ceea ce înseamnă că rata de succes este de 8,33%. Prima a fost adoptată abia pe 6 octombrie 2009, când a fost demis primul guvern Boc. Constituit inițial ca guvern de mare coaliție între PDL și PSD, social-democrații au ieșit din cabinet ca urmare a relațiilor tensionate cu democrat-liberalii, iar moțiunea pe care o inițiaseră PNL și UDMR a primit și voturile PSD.

Al doilea cabinet demis prin moțiune de cenzură a fost cel condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, care a stat în funcția de prim-ministru doar 100 de zile. Moțiunea, intitulată ”Opriți Guvernul șantajabil! Așa nu, niciodată!” a trecut pe 18 aprilie 2012, iar USL a ajuns la putere, după ce UNPR a schimbat tabăra. A treia moțiune adoptată a costituit unul dintre cele mai ridicole episoade din istoria contemporană a Parlamentului. Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze, după ce PSD i-a cerut acest lucru. Părăsit de mai toți miniștrii, cabinetul său mai avea doar doi membri: Augustin Jianu la Comunicații și Victor Ponta, numit secretar general al Guvernului. Spre amuzamentul opoziției, PSD a trebuit să inițieze moțiune împotriva propriului Guvern, document intitulat pompos ”România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor!”.

Dintre cele 36 de moțiuni, 11 au fost depuse în legislatura 2008-2012. În schimb, în cei patru ani de guvernare, cabinetul condus de Adrian Năstase a avut de înfruntat doar două moțiuni. Moțiunea care va fi azi supusă votului în plenul reunit este a cincea din legislatura 2016-2020.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.