Anul 2023 nu este o ruptură între 2022 și 2024, este doar o chestiune calendaristică, pentru că problemele anului 2022 nu au fost rezolvate, continuă să existe în continuare și în 2023, a explicat profesorul Mircea Coșea.

Profesorul de economie spune că el nu crede în recesiune, recesiunea nu este importantă, important este procentul mic de revenire. Preconizarea unui ritm de în jur de 2% în Europa și în România arată că 2023 nu va recupera pierderile din pandemie și a crizei.

”2023 este un an al schimbărilor majore pe plan internațional. Se schimbă polii de putere, globalizarea capătă alte forme și apar noi actori despre care până nu demult nici nu discutam despre ei, așa cum este India”, a explicat analistul economic și a mai adăugat că există mai multe necunoscute precum, modul în care se va termina războiul sau ce efecte vor avea sancțiunile impuse Rusiei, despre care expertul spune că nu dau rezultatele scontate.

Mircea Coșea este de părere că războiul va fi pierdut de Rusia nu cu tancurile ci cu subminarea economiei, țara nefiind în stare să susțină un război și care deja a ajuns la limită.

În România se merge pe un drum greșit. România nu este o țară care să își permită să fie un stat social iar greșeala guvernului este că acționează asupra efectelor și nu a cauzelor crizei economice, ”deoarece statul sprijină o fracțiune a populației, respectiv cea mai săracă pătură, care trebuie să fie ajutată, e adevărat, însă statul nu trebuie să se rezume la atât. Deocamdată statul nu face altceva decât să cheltuie fonduri naționale și europene pentru a sprijini o categorie care se află la un nivel de sărăcie de tip african”, a opinat Mircea Coșea și a continuat spunând că: ”Întradevăr aceste categorii trebuie ajutate”.

”Însă în perioade de criză trebuie să ai o politică ce se adresează cauzelor. Ori cauzele înseamnă identificare elementelor de bază ale crizei din România. Iar acestea sunt două, după părerea mea. Prima ar fi energia. Plafonarea prețului la energie s-a făcut  pe baza unei liberalizări nepregătite și asta a dus la o plafonare care depășește de două trei ori prețul de producție. Pe de altă parte a creat o predictibilitate, ceea ce este un lucru bun. Scumpirea energiei a dus la scumpiri în lanț”, a explicat profesorul de economie.

Acesta a mai spus că politicienii ar trebui să renunțe la declarații sforăitoare și aici a dat exemplul ministrului Virgil Popescu care spunea că românii nu trebuie să se îngrijoreze despre scumpirea motorinei deoarece există aprovizionare alternativă: ”Domnul ministru trebuie să înțeleagă că nu este o problemă de aprovizionare ci una de preț deoarece țițeiul este tot din Rusia dar prelucrat în India iar de acolo este adus pe mare cu vaporul la costuri mult mai mari din cauza asigurărilor.

Mai multe în înregistrarea emisiunii:

Citește și:

Un cutremur are efect de război. Mircea Coșea: ”Sper ca drama din Turcia să fie o lecție pentru cei care ne conduc”

DCBusiness inaugurează o nouă emisiune TV, ”Totul despre bani”. Primul invitat este profesorul de economie Mircea Coșea, care, așa cum face de fiecare dată când este solicitat să-și spună părerea, pune punctul pe ”i” și degetul pe rană. 

Evenimentele dramatice din Turcia au schimbat, ușor, agenda primei emisiuni ”Totul despre bani” și, firește, au impus o abordare a subiectului, dar din punctul de vedere al României. Prin urmare, profesorul Coșea a fost întrebat dacă țara noastră putea face față unor situații de genul celor, dramatice, din Rusia și Siria, afectate de un val de cutremure dintre cele mai puternice?

Mircea Coșea: Părerea mea este că România nu este pregătită și este un lucru care mă preocupă de mult. Iar asta pentru că toate studiile internaționale, unul chiar foarte recent, de cum câteva zile, arată că Bureștiul este orașul european cu cel mai mare risc seismic. Asta înseamnă că ne putem aștepta la așa ceva. Specialiștii noștri încearcă să ne liniștească, spun că mai este până în 2040, dar nimeni nu știe exact. România are nevoie de câteva programe naționale care să fie duse pe termen lung și cu consens politic. Unul dintre ele este, după părerea mea, acesta al pregătirii României pentru un seism puternic. Ce înseamnă asta? O consolidare a clădirilor, lucru care a început, dar nu continuă peste tot. Este foarte lent, foarte lent. În al doile rând, constituirea unor rezerve de stat, pentru că un cutremur este ca un bombardament, are efect de război. O mare parte a populației va avea nevoie imediat de alimente, de apă. Un sistem alternativ de energie, bazat pe anumite instalații de producere a energiei atunci când trebuie, instalații care lucrează pe benzină, pe motorină, acele generatoare. Aici se pare că stăm mai bine, pentru că România trimite peste tot oameni specializați.  Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News