Comitetul de politică monetară condus de guvernatorul Sahap Kavcioglu a coborât joi dobânda de referință la 13%, după ce a menținut-o la 14% din decembrie. Toți cei 21 de economiști intervievați de Bloomberg nu se așteptau la nicio schimbare. Moneda turcească a scăzut cu aproximativ 1% în raport cu dolarul înainte de a paraliza pierderile.

MPC a semnalat că răspunde doar la o posibilă încetinire a producției și nu se angajează într-un ciclu de relaxare monetară, afirmând că "nivelul actualizat al ratei dobânzii de politică monetară este adecvat în contextul perspectivelor actuale", potrivit unui comunicat.
"Decizia de astăzi a băncii centrale subliniază necesitatea de a sprijini economia internă, permițând în același timp ca măsurile macroprudențiale și factorii externi să reducă presiunile inflaționiste", a declarat Simon Harvey, șeful departamentului de analiză valutară de la Monex Europe Ltd. "Relaxarea ratei dobânzii principale de politică monetară pentru a sprijini creșterea sugerează că aducerea inflației la niveluri normale nu mai este ținta principală."

Rezerve în creștere

O creștere de peste 15 miliarde de dolari a rezervelor valutare brute ale Turciei în ultimele trei săptămâni - ca urmare a transferurilor de bani din Rusia pentru construcția unei centrale nucleare - ar fi putut da băncii centrale încrederea că poate aștepta presiunile, mai ales că factorii de decizie se așteaptă ca inflația să atingă un vârf în curând. 

Kavcioglu a dat vina pe o revenire globală a prețurilor materiilor prime, cauzată parțial de invazia Rusiei în Ucraina în februarie. Banca centrală preconizează acum că inflația va atinge un maxim de aproximativ 85% în această toamnă, înainte de a încheia anul aproape de 60%, adică de 12 ori ținta sa.

"Aparent, creșterea rezervelor internaționale ale băncii centrale turcești din ultima lună a încurajat banca să reducă rata dobânzii de politică monetară", a declarat, după decizie, Per Hammarlund, strateg șef al piețelor emergente la SEB AB. 

"Având în vedere contextul global mai favorabil - și anume scăderea așteptărilor privind ratele dobânzilor - comparativ cu începutul acestui an și intrările de capital din Rusia, este puțin probabil ca această reducere să provoace o criză de încredere imediată în liră. Cu toate acestea, având în vedere că inflația va accelera din nou în octombrie sau noiembrie, lira va avea parte de o călătorie accidentată", a spus Hammarlund. 

Erdogan are intenția de a impulsiona creșterea economică prin concentrarea asupra exporturilor și a ocupării forței de muncă, ca parte a ceea ce el numește un "nou model economic". Dar riscurile abundă, deoarece criza costului vieții care se desfășoară în Turcia reprezintă o amenințare la adresa popularității sale electorale. 

În locul unor rate mai mari, banca centrală a implementat măsuri macroprudențiale care au contribuit la încetinirea impulsului de creștere a împrumuturilor în iulie. De asemenea, s-a bazat pe intervenții pe ușa din spate și pe introducerea unor conturi garantate de stat care îi protejează pe economiști de slăbiciunea lirei.

Această abordare a permis inflației să galopă aproape de 80% pe an și a lăsat lira vulnerabilă la o vânzare. Moneda turcească se numără printre cele mai slabe cinci monede din lume în acest an în raport cu dolarul, pierzând aproximativ un sfert din valoarea sa.

Erdogan, care crede de mult timp că reducerea costurilor de împrumut poate încetini inflația în loc să o împingă în sus, l-a numit pe Kavcioglu în funcția de guvernator al băncii centrale anul trecut, după ce i-a înlăturat pe cei trei predecesori ai săi și a căutat să aibă mai multă influență asupra politicii monetare.

O campanie de relaxare din partea Turciei este în contradicție directă cu ceea ce s-ar putea dovedi a fi cea mai agresivă înăsprire a politicii monetare de către băncile centrale din întreaga lume din anii 1980 încoace. 

"Reducerea ratelor atunci când restul lumii face creșteri, iar inflația se află la maximele ultimelor decenii este o nebunie", a declarat Henrik Gullberg, strateg macro la Coex Partners Limited din Londra. "Ei vor trebui să continue să intervină pe piețe, fie direct, fie prin intermediul instituțiilor susținute de stat, pentru a se asigura că lira este stabilă-și cam așa ceva. Majoritatea participanților de pe piață vor continua probabil să se aștepte la neprevăzut în perioada premergătoare alegerilor de anul viitor", a spus el.

Cooperare Ungaria-Turcia în idustria apărării

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.