Washingtonul intervine în forță în Strâmtoarea Ormuz pentru securizarea traficului petrolier
11 Aprilie 2026
România aliniază legislația la standardele OIM.
Pe agenda şedinţei de joi, 11 decembrie, a Guvernului, se află şi un proiect de lege pentru completarea Legii nr.108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
În vederea adaptării legislației naționale la rigorile Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM),se impune completarea Legii nr.108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
Citiţi şi: Guvernul schimbă Codul Muncii: Extinderea protecției angajaților și sancțiuni mai dure
Potrivit art.18 lit.c) din Legea nr.108/1999, inspectorii de muncă sunt obligați să păstreze confidențialitatea asupra identității persoanei care semnalează nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de prezenta lege și să nu dezvăluie angajatorului, prepușilor săi sau altor persoane faptul că efectuează controlul ca urmare a unei sesizări.
În acest sens, se propune extinderea competențelor inspectorilor de muncă în ceea ce privește investigarea faptelor de violență și hărțuire în contextul asigurării sănătății și securității în muncă a angajaților, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Schimbările aduse legii
Pentru adaptarea legislației naționale la prevederile Convenției nr.190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, la inițiativa Cancelariei prim -ministrului a fost constituit un grup de lucru coordonat de Secretariatul General al Guvernului din care au făcut parte reprezentanți ai ministerelor cu atribuții în domeniu, ai organizațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, precum și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale implicate în domeniul social.
Prezentul proiect de lege reprezintă varianta agreată în cadrul grupului de lucru. Prezenta lege aduce o completare art.18 din Legea nr.108/1999, porivit căreia, prin excepție de la prevederile lit.c) ale alineatului (1), în cazul în care sunt sesizate fapte de discriminare sau de hărțuire la locul de muncă, în scopul realizării verificărilor necesare constatării situației existente la locul de muncă al persoanei care semnalează că este victima unor asemenea fapte, și cu acordul prealabil al acesteia, inspectorii de muncă nu au obligația de a păstra confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea.
Aceste fapte presupun din partea inspectorilor investigații complexe la locul de muncă, care vizează aspectele sociale ale activității angajatului supus hărțuirii sau violenței și care nu pot fi derulate fără a face cunoscută identitatea persoanei vătămate. În aceste condiții de muncă, în scopul constatării stării de fapt, cu acordul prealabil al angajatului supus hărțuirii sau violenței, inspectorilor de muncă trebuie să li se dea posibilitatea să divulge identitatea sa.
