Mugur Isărescu a spus, printre altele că: ”România [...] traversează o etapă în care necunoscutele au apărut intempestiv, cum este conflictul armat de la granițele ei, dar și mișcările violente de pe piața energiei, care au complicat aspectele de stabilitate. Resetarea, odată cu aderarea în 2007 la UE, a modelului de economie structurat începând cu 1990, a fost îngreunată de declanșarea crizei globale în 2008. Să intri într-o casă nouă bântuită de flăcări nu este chiar simplu. Dacă adăugăm bulversarea produsă de pandemia de Covid 19 și de criza energetică globală suntem obligați să constatăm că oricât de bine este așezat, un model de economie intră în dificultate când contextul nu este favorabil. Aici e de dat o probă de inteligență economică de la care nu este cazul să ne sustragem”.

Guvernatorul BNR a mai afirmat că: ”Omenirea se află într-o etapă a existenței ei când se confruntă cu spectrul unei singularități în propria evoluție, prevăzută de unii specialiști a se produce în jurul anului 2040. Este vorba de mixarea speciei noastre cu nanotehnologiile, cu inteligența artificială. Pare că suntem în paginile unei cărți de SF, deși suntem deja într-o realitate la scara 1/1. Ce va fi lumea la 2040?. Invocând aceste idei vreau să spun că este tot mai complicat să înțelegem continuitatea, suntem pe un prag al devenirii de unde totul ar putea fi altcumva, mintea noastră să funcționeze diferit. Prin formația profesională eu sunt prudent în a anticipa, cu atât mai mult în a planifica pe termene foarte lungi”.

Despre contextul actual în care România se află, șeful BNR a spus că: ”Nu încape îndoială că pentru a detalia un model al economiei României este mai întâi de cunoscut, aș zice mai precis de anticipat, care sunt determinanții cu relevanță pe un orizont de timp ales, atât în privința Economiei Europene, cât și a părții ei care este economia României. Desigur, orizontul nu poate fi absolut convențional, ci un rezultat al unei logici unde argumentele sunt în favoarea unor variabile care prevalează ca influență și care dau sens evoluțiilor de tip progres. Cunoscutul economist Jacques Attali, deplângând starea precară a dezbaterilor din Franța natală, zicea recent: „nu există o reflecție serioasă asupra a ceea ce ar putea deveni țara în 2030, în 7 ani, adică „mâine dimineață“; și cu atât mai puțin despre ceea ce ar putea alege să devină în 2040 sau 2050.” Și aceasta este, și pentru noi, o provocare pentru a putea avea satisfacția reușitei în gândirea strategică a economiei. Ce va fi România în 2040 este o întrebare cu mare greutate care nu poate primi un răspuns pripit”.

Isărescu a criticat mentalitățile actuale și tendințele în rândul oficialilor: ”Nu pot să nu mă refer în acest cadru la o mentalitate care face ravagii serioase pe planul gândirii strategiilor de viitor și anume excesul de raportare la trecut, la ceea ce nu s-a făcut sau s-a făcut mai puțin bine, la critica în buclă, preluând un termen din media, cei care critică nepunând altceva în loc decât vorbe. Există cum se știe și varianta ceva mai toxică, a fixării în obsesia vinei pe care ar avea-o cineva de a fi ratat prezentul așteptat. Nu cred că este ceva în neregulă cu gândirea critică, cea prin care evaluăm nerealizările pentru a stabili pașii de făcut pentru a corecta cursul evoluției. Adaug că nu acord deloc credit criticii personalizate. Nu-mi place - și mă rog să nu-i placă nimănui - pălăvrăgeala, prea mult prezentă în dezbaterea publică. Iar inflaționarea derâderii este descalificantă. Mai extind preferința mea formulată mai devreme pentru cei care fac viitorul să devină realitate și pentru cei care înțeleg problemele prezentului și se dedică rezolvării lor. Într-un fel profund uman ei fac să existe prezentul continuu, în care se revarsă cele bune din trecut și se actualizează cele sperate din viitor”.

Guvernatorul băncii centrale a României a oferit, discret și un sfat pentru cei aflați la cârma economiei și statului: ”Văd o eficientizare a dezbaterilor dacă s-ar încetățeni forme de cooperare între gândirea științifică din economie și expertiza economică, dimpreună cu antreprenorii inovativi. Cumva benefic s-ar ajunge la căi scurte de certificare a valorii ideilor, la echilibrarea prospectivei ideilor cu pragmatica afacerilor, știința economică s-ar îmbrățișa cu practica economică, gândirea și acțiunea s-ar fertiliza reciproc. Nu exclud că lucrurile ar scârțâi la început, există un izolaționism academic, ca și un izolaționism antreprenorial, adeseori fiecare parte pretinde că este mai adecvată tendințelor prin ce face decât celălalt. Dar sunt optimist că se va trece peste pretenții de prioritate și se va ajunge la un laborator real pentru ideile care vin din ambele părți”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.