Primele trenuri pe hidrogen din România vor circula, printre altele, spre Pitești, Curtea de Argeș, Târgoviște și Craiova, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Infrastructură încă nu există, dar e „în proiect”. Grindeanu a fost întrebat, luni seara, despre achiziția celor 12 automotoare și pe ce rute vor circula.

„Finanțarea e din PNRR, aproape un miliard de euro și rutele sunt spre aeroport (Otopeni - n.r.), spre Pitești, Curtea de Argeș, Târgoviște și Craiova și mai este tren cu hidrogen în zona Banatului, spre Reșița”, a răspuns ministrul Transporturilor.

Întrebat, mai departe, la Antena 3, dacă avem deja infrastructura pentru aceste trenuri, Grindeanu a răspuns că nu: „sunt în proiect și sunt finanțate prin PNRR. S-a trecut de etapa importantă de avizare în Comitetul Tehnico - Economic al Ministerului Transporturilor”. Ministerul Transporturilor a avizat achiziția a 12 trenuri cu hidrogen.

Între timp... 

România are de modernizat peste o mie de kilometri de infrastructură feroviară, în timp ce Polonia, cu o lungime traseelor feroviare nu cu mult mai mare decât a României, a reuşit să reabiliteze mai mult de 1.500 de kilometri cu fonduri europene, într-un singur exerciţiu bugetar european, arată datele raportului "Să luăm trenul. Renaşterea călătoriilor cu trenul într-o Românie europeană", realizat de Asociaţia 2Celsius, în cadrul proiectului Europe on Rail.

Conform documentului, prezentat vineri înt-un workshop de specialitate online, calea ferată reprezintă cel mai eficient mod de transport în prezent şi contribuie cu doar 1,5% din emisiile de CO2 din Uniunea Europeană provenite din sectorul transporturilor, cu o cotă de piaţă de 8,5%.

"Pentru a plasa datele în context, 27% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE-28 au provenit din sectorul transporturilor, conform Agenţiei Europene de Mediu (2019). Datorită trenurilor electrice alimentate cu energie regenerabilă, este posibil să se prevadă călătorii şi transport aproape carbon zero. Însă nu este vorba doar de emisiile de CO2. Externalităţile negative (efectele negative care nu sunt internalizate în preţul plătit de utilizator, cum ar fi poluarea aerului, dar şi accidentele ori congestionarea) transportului feroviar reprezintă doar 2% din costul extern al transportului în Europa", notează realizatorul raportului, Raul Cazan, preşedintele Asociaţiei 2Celsius.

Potrivit sursei citate, un studiu realizat de Comisia Europeană în martie 2018 menţiona faptul că dintre cele 365 de legături transnaţionale existente în Europa, mai puţin de jumătate (49%) erau funcţionale pentru transportul de pasageri.

În ceea ce priveşte situaţia actuală din România, raportul de specialitate relevă că ţara noastră are de modernizat peste o mie de kilometri de infrastructură feroviară. În acelaşi timp, Polonia, cu o lungime a infrastructurii feroviare nu cu mult mai mare decât a României, a reabilitat peste 1.500 de kilometri cu fonduri europene, într-un singur exerciţiu bugetar european. "Strategia de dezvoltare a infrastructurii va trebui să ţintească liniile cu potenţialul cel mai mare de folosire, dar cu cele mai multe restricţii. Sute de kilometri de cale ferată sunt afectaţi anual de restricţii, deci orice alte programe de dezvoltare a sistemului feroviar de la noi pică în plan secund atât timp cât restricţiile nu sunt depăşite, iar infrastructura nu este complet reabilitată", notează specialiştii, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.