În sfârşit, o veste bună de pe piaţa uleiului

Indonezia, cel mai mare exportator de uleiuri vegetale din lume, a eliminat o interdicţie privind exporturile de ulei de palmier, o decizie care a adus un sentiment de uşurare pe pieţe după ce războiul din Ucraina a blocat livrări vitale, potrivit Bloomberg. Embargoul Indoneziei a reprezentat unul dintre cele mai importante acte de protecţionism alimentar de la invadarea Ucrainei.

Citeşte şi: Cât de periculos este uleiul alimentar uzat. Cum poate deveni util și nepoluant

Uleiul alimentar uzat ne poate fi... și prieten, și dușman. Acest deșeu, cu un potențial uriaș de a fi revalorificat în domeniul energetic, poate avea consecințe negative asupra mediului dacă nu este colectat și prelucrat în mod corespunzător. Totodată, revalorificarea acestuia aduce avantaje la nivel economic, după cum veți putea vedea în materialul următor, bazat pe discuțiile purtate în cadrul dezbaterii online "Valorificarea Uleiului alimentar uzat - situația actuală și potențialul de colectare în România", organizată de Asociația Energia Inteligentă. 

În cadrul evenimentului,  președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță a vorbit despre lansarea proiectului "Stop Aruncării Uleiului Alimentar Uzat", „un proiect în care încercăm, pe de o parte, să conştientizăm importanţa colectării uleiului, dar în acelaşi timp să vedem care este impactul acestui ulei la nivel naţional în ceea ce priveşte ponderea lui, cantităţile care sunt colectate sau aruncate şi, nu în ultimul rând, să încercăm o iniţiativă legislativă, care să se concretizeze într-o colectare corespunzătoare a uleiului uzat, într-o valorificare a acestuia şi crearea de valoare adăugată.”

În România, în 2019, a existat un consum anual de peste 170.000 de tone de ulei. În schimb, rata de colectare și valorificare a uleiului alimentar uzat în România, în acest moment, nu depășește 1%. “