Critici față de noul prag de capital social

Potrivit IMM România, această modificare contravine politicilor naționale și europene de susținere a antreprenoriatului, care merg în direcția simplificării și reducerii costurilor pentru deschiderea unei firme.

„O astfel de obligație ar însemna că doar persoanele cu resurse financiare semnificative pot înființa un SRL în România. Microîntreprinderile și start-up-urile, cele mai vulnerabile segmente ale economiei, ar fi cel mai puternic lovite. În lipsa capitalului necesar, multe afaceri vor fi radiate”, se arată în poziția organizației.

Reprezentanții IMM România atrag atenția și asupra unui posibil blocaj birocratic la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), care va trebui să actualizeze statutele a sute de mii de firme deja existente.

Scădere vizibilă a înmatriculărilor de firme

Datele oficiale publicate de ONRC confirmă tendința negativă în privința dinamicii antreprenoriale. În anul 2024 au fost înmatriculate 124.898 de firme, față de 146.297 în 2023. Declanșarea Pachetului I de reforme, care a adus majorări de taxe și impozite, a accentuat scăderea.

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025, s-au înregistrat 44.867 de firme noi, cu aproape 8,83% mai puțin față de aceeași perioadă din 2024, când numărul înmatriculărilor a fost de 49.210.

În acest context, IMM România avertizează că o nouă barieră financiară la intrarea pe piață ar putea reduce și mai mult apetitul pentru deschiderea de afaceri.

Soluțiile propuse de IMM România

Organizația respinge ideea unui prag unic de 8.000 de lei și propune un sistem gradual, legat de nivelul cifrei de afaceri:

• 1 leu la înființare, pentru a sprijini antreprenorii debutanți și tinerii care doresc să pornească o afacere;

• 5.000 de lei atunci când firma atinge o cifră de afaceri anuală de 300.000 de lei;

• 8.000 de lei după depășirea pragului de 500.000 de lei cifră de afaceri anuală.

Astfel, capitalul social ar fi corelat cu dimensiunea afacerii și capacitatea reală de susținere financiară a acesteia.

Concluziile mediului de afaceri

IMM România consideră că după intrarea în vigoare a Pachetului I de reforme, care a crescut povara fiscală asupra companiilor, noul set de măsuri ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor bugetare și pe reforma administrației publice, nu pe introducerea unor noi bariere pentru mediul privat.

„Accentul trebuie pus pe susținerea antreprenorilor și nu pe împovărarea lor cu sarcini birocratice și financiare suplimentare. În caz contrar, riscăm nu doar să blocăm înființarea de noi firme, ci și să diminuăm baza de impozitare pe termen lung”, avertizează organizația.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.