Guvernul prorogă RO e-Factura pentru două domenii economice

Direcția Antifraudă rămâne structură centralizată

Potrivit ordonanței adoptate luni, este abrogat articolul 3 alineatul (2) din OUG 74/2013, care ar fi permis restructurarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Astfel, se menține organizarea actuală, cu o structură centralizată, pentru a asigura coordonarea unitară și eficientă a controalelor antifraudă la nivel național.

Executivul justifică decizia prin necesitatea evitării unor cheltuieli administrative suplimentare și prin urgența stabilită de Programul de guvernare 2025–2028, care prevede consolidarea capacității ANAF de a crește veniturile bugetare.

Suspendarea obligației de utilizare a RO e-Factura pentru agricultori și institute culturale

Ordonanța prevede și prorogarea termenului de aplicare a obligației de utilizare a sistemului RO e-Factura pentru două categorii:

Institutele/centrele culturale ale altor state, care funcționează în România pe baza unor acorduri interguvernamentale, vor fi exceptate de la transmiterea facturilor prin RO e-Factura până la 1 octombrie 2025.

Agricultorii persoane fizice, care aplică regimul special prevăzut la art. 315¹ din Codul Fiscal, vor avea același termen-limită pentru a începe utilizarea sistemului. Aceștia trebuie însă să se înscrie în Registrul RO e-Factura obligatoriu până la aceeași dată.

Operatorii economici care livrează bunuri sau servicii către aceste entități nu vor avea obligația transmiterii facturilor prin sistem, decât dacă beneficiarii sunt deja înscriși opțional sau, după 1 octombrie 2025, obligatoriu.

Motivele invocate de Executiv

Guvernul invocă dificultăți tehnice în adaptarea acestor entități la cerințele sistemului RO e-Factura, ceea ce ar putea genera costuri nejustificate și posibile sancțiuni. În plus, se consideră că respectivele prevederi nu puteau fi amânate decât prin ordonanță de urgență, în condițiile unei situații considerate de interes public general.

Context și implicații

Decizia vine pe fondul schimbărilor politice recente și a adoptării Programului de guvernare 2025–2028, care prevede o abordare mai eficientă a colectării fiscale și o concentrare pe digitalizare. Totodată, măsura reflectă intenția de a proteja anumite categorii vulnerabile de contribuabili, dar și de a evita tensiuni diplomatice în relația cu institutele culturale străine.