Ucraina pregătește femei pentru industria dronelor folosite pe front
14 Martie 2026
Exxon și Chevron au refuzat să dezvăluie public dacă au plătit anumite taxe sau alte stimulente către guvernele unor țări care nu pot fi monitorizate din punct de vedere al corupției.
Exxon Mobil și Chevron nu ar fi fost transparente cu Extractive Industries Transparency Initiative (EITI), un organism global anticorupție. Cele două companii nu ar fi furnizat informații privind sumele de bani plătite unor guverne aflate într-o ”zonă gri”, care nu pot fi monitorizate din punct de vedere al corupției.
EITI, cu sediul în Norvegia, a fost fondată în urmă cu două decenii și are în componența sa aproximativ 55 de țări membre. Organismul implementează standarde globale pentru a promova gestionarea deschisă și responsabilă a resurselor de petrol, gaze și minerale pentru a ajuta la prevenirea corupției în toate țările bogate în resurse, scrie Reuters.
Țările în care Exxon a funcționat și care nu sunt membre EITI includ Qatar, Pakistan și India, potrivit site-ului său web al companiei, în timp ce statele din afara EITI în care Chevron a activat includ China și Angola.
Purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton, a declarat că Exxon respectă toate legile care sunt în vigoare.
Potrivit reprezentanților organismului anticorupție, companiile europene BP , Shell și Total își face publice impozitele și plățile către statele care nu fac parte din EITI.
În 2008, ExxonMobil a preluat, împreună cu OMV, 50% din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră.
ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a părăsi România, iar OMV Petrom a precizat că este posibil să ia anul viitor decizia de a investi în proiectul Neptun Deep, în funcţie de modificările legislative din România şi de situaţia pieţei.
În urma intenției anunțate de Exxon de a părăsi România, Romgaz a înaintat, la 31 martie, o ofertă de preluare a participaţiei ExxonMobil în cadrul perimetrului Neptun Deep.
În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, România a produs anul trecut 9,2 miliarde de metri cubi, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
