Cheltuielile de investiții ale statului român au înregistrat o încetinire în luna aprilie 2025, conform ultimului Buletin lunar privind execuția bugetară publicat de Ministerul Finanțelor. Potrivit documentului, investițiile realizate din toate sursele de finanțare s-au ridicat la 25,3 miliarde lei în primele patru luni ale anului, reprezentând doar 1,5% din PIB și cu o dinamică în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când se situau la 1,7% din PIB.

Fondurile europene rămân sub așteptări

Situația este îngrijorătoare mai ales în privința fondurilor europene, unde execuția bugetară indică o absorbție mult sub ritmul estimat pentru atingerea jaloanelor PNRR și a obiectivelor din actualul cadru financiar multianual. Deși România beneficiază de sume semnificative prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, capacitatea administrativă limitată, întârzierile în licitații și problemele de cofinanțare la nivel local continuă să frâneze atragerea banilor europeni.

În aprilie, contribuția fondurilor externe nerambursabile la investiții a rămas modestă, cu un grad de execuție care riscă să creeze blocaje majore în a doua parte a anului, când presiunea pentru absorbție accelerată va fi și mai mare.

Investițiile locale, afectate de lipsa resurselor proprii

Datele bugetare arată că multe autorități locale nu dispun de resursele financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor europene, ceea ce contribuie la blocarea implementării unor proiecte deja contractate. Această situație a fost semnalată și în rapoartele Curții de Conturi și în monitorizările Comisiei Europene.

În același timp, programul „Anghel Saligny”, finanțat din bugetul de stat, a continuat să consume resurse importante, dar fără a compensa golurile lăsate de întârzierile din fondurile structurale și PNRR. Ministerul Finanțelor avertizează că, în lipsa unor măsuri corective, România riscă să rămână cu proiecte nefinalizate și să fie obligată să returneze fonduri europene deja cheltuite.

Deficitul bugetar rămâne în control, dar cu riscuri crescute

Deși execuția bugetară generală indică un deficit în limitele planificate până la finalul primului trimestru, analiza structurii cheltuielilor sugerează că presiunea pe investiții a fost diminuată tocmai pentru a menține echilibrul fiscal. Această strategie, deși justificată pe termen scurt, ar putea avea efecte negative asupra creșterii economice și a capacității de modernizare a infrastructurii publice.

Scăderea dinamicii investițiilor publice și ritmul lent al absorbției fondurilor europene reprezintă un semnal de alarmă pentru guvernanți, în condițiile în care România are la dispoziție, în 2025, una dintre cele mai mari alocări financiare din istoria sa. Fără intervenții urgente în zona capacității administrative și a cofinanțării locale, obiectivele strategice asumate prin PNRR și bugetul național riscă să nu fie atinse.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.