De la transformarea resurselor energetice în armă până la cursa pentru controlul asupra resurselor critice şi a tehnologiilor de energie curată, guvernele şi corporaţiile au început să îşi regândească planurile pe termen lung. Revenirea competiţiei între marile puteri a creat atât riscuri, cât şi oportunităţi care schimbă peisajul din domeniul energiei. 

Are România tot ce îi trebuie pentru a juca în liga mare? Dacă da, de ce nu face asta încă? La această întrebare a încercat să răspundă Radu Burnete, consilier prezidenţial pe politici economice şi sociale.

Radu Burnete / Foto: Aspen România

"Avem toate piesele. Ce mi se pare că nu am reuşit e să facem puzzle-ul. Ne tot învârtim în jurul mesei şi nu aranjăm poza mare. De ce se întâmplă asta? Avem şi nişte disfuncţionalităţi politice şi administrative. Nu suntem atât de buni la a ne ţine de un plan pe termen lung. Cred că ele există, dar nu ne ţinem bine de ele. Ăsta e un minus al nostru. Cred că, deşi vorbim de multe ori despre faptul că ne dorim să fim o putere regională, ne lipseşte un pic din genetică asta, din vocaţie. E o chestie pe care mai trebuie să o şi înveţi, nu doar să o spui. Şi nu o văd doar în energie. Uitaţi-vă un pic cât de puţin expansive sunt companiile mari româneşti, în general, în regiune. Cel puţin în ultimul deceniu, avem mulţi capitalişti români care şi-ar permite să meargă în Ungaria, Polonia, etc, dar am observat o reţinere, inclusiv cât am fost la Concordia. Aici, poate, ne-ar trebui mai multe conversaţii despre cum se comportă un lider regional, cum gândeşte administraţia unui lider regional. Dar cred că avem nevoie să ne uităm şi la bucăţelele pe care să le punem cap la cap. 

Luni am avut o discuţie de 3 ore cu foarte multe instituţii la Cotroceni, despre cum facem să avem o contraparte centrală. Noi avem o piaţă financiară care e cam ca la 1947. Vrei să fii lider regional în energie, asta înseamnă că trebuie să produci energie, dar ai nevoie şi de o piaţă financiară care să îţi permită asta. 

Dar eu cred că dacă ne ţinem un pic de direcţia pe care ne-am asumat-o, care cred eu că e bună, dacă suntem un pic mai realişti şi dacă începem să punem piesele pe masă şi să le aranjăm corect, putem fi acest lider regional. 

Citește și: România, pionier în energie, dar vulnerabilă la securitatea energetică. Sume uriaşe necesare pentru investiţii

Venind aici, citeam un articol din Bloomberg, în care scria că 10 venture capitalists din SUA au mers în China o săptămână şi concluzia cu care au venit de acolo pentru Europa şi America, cel puţin în ceea ce priveşte tehnologiile curate, este că am cam pierdut cursa. E un semnal de alarmă. Poezia pe care o spunem noi sună bine, dar chinezii sunt mult mai buni decât noi la a lucra aplicat şi a face avansul", a declarat Radu Burnete la Aspen Energy Summit. 

Este România suficient de puternică în Europa pentru a juca rolul diplomaţiei eficiente? 

"Din păcate, cred că nu suntem foarte pregătiţi. E bine să fim realişti şi să nu ne îmbătăm cu apă rece. Avem câteva probleme by design în Europa. Deciziile se iau foarte lent, iar valul populist face ca deciziile să fie şi mai lente sau consensul să nu fie posibil, ceea ce ne pune cu doi paşi în spate faţă de SUA şi China, unde decizia este mai centralizată. Dacă ne uităm la sumele de bani aruncate de China şi SUA în joc, sincer, chiar dacă MFF-ul are o mică creştere acolo, banii pe care Europa îi alocă sunt foarte mici, prin comparaţie. 

Şi ce cred că ne face iarăşi un pic ineficienţi în această nouă paradigmă este şi felul în care cheltuim banii publici. Timpul care trece, de la momentul în care Europa decide să finanţeze un anumit tip de proiect, până vedem respectiva facilitate 100% completată e prea lung. Unele discuţii au nevoie de un deceniu până se materializează. Aici, SUA şi China se mişcă mai repede. Suntem într-un dezavantaj. 

Pe de altă parte, tipul ăsta de a lua decizii al Europei prezintă şi un avantaj. Şi anume că uneori, când te grăbeşti foarte tare, poţi greşi. Faptul că masa europeană are mult mai multe voci cred că poate produce poziţii de echilibru care pe termen lung se pot dovedi mai înţelepte. Depinde de noi să vedem cum tragem linia între poziţiile de echilibru şi zonele unde ne mişcăm mai repede", a mai declarat Radu Burnete. 

Tudor Constantinescu / Foto: Aspen România

Replică de la Bruxelles. De ce e bun ritmul european de lucru? 

Tudor Constantinescu, consilier şef în cadrul DG Energy la Comisia Europeană, i-a răspuns lui Radu Burnete pe tema modului de lucru al Uniunii Europene, în raport cu alte mari puteri. 

"Aş vrea să completez cu un element legat de ce se spunea anterior. E adevărat, UE nu este o singură ţară, ca SUA sau China, deci e normal ca procesul decizional să fie mai complex. Şi interesele pot fi diverse. Dar sunt nişte principii, legate de politica externă şi de modul de a realiza investiţii, prin care încercăm să asigurăm că tranziţia, promovarea regenerabilelor, se fac într-un mod cât mai benefic pentru parteneri. Construirea unor relaţii pe termen lung, de încredere, de investiţii, de partajare a beneficiilor, ca să fie sigure, să nu fie o volatilitate. Noi avem nevoie de continuitate, din cauza dependenţei de surse de energie, de materiale critice", a declarat Tudor Constantinescu. 

Lideri politici, decidenţi şi investitori s-au adunat la a VI-a ediţie a Aspen Energy Summit, pentru a discuta despre trilema globală din domeniul energiei: sustenabilitate, accesibilitate, securitate

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.