Moneda americană a rămas sub presiune după raportul de vineri privind piața muncii din SUA, care a semnalat slăbiciuni neașteptate, determinând traderii să ia în calcul scenariul unor reduceri de dobândă încă din luna septembrie.

Tensiunile s-au amplificat după demiterea unui oficial-cheie din domeniul statisticii de către președintele Donald Trump și demisia guvernatoarei Fed, Adriana Kugler – evenimente care au contribuit la prăbușirea dolarului la finalul săptămânii trecute.

Deși moneda și-a revenit ușor luni, marți dimineață a început din nou să slăbească. Euro s-a tranzacționat la 1,1579 dolari, iar lira sterlină la 1,3298 dolari. Indicele dolarului, care măsoară evoluția acestuia față de un coș de șase valute majore, se situa la 98,688, după ce atinsese anterior minimul ultimelor șapte zile.

Potrivit instrumentului CME FedWatch, investitorii estimează cu o probabilitate de 94,4% că Fed va reduce dobânda de referință la următoarea ședință din septembrie – o creștere semnificativă față de nivelul de 63% din urmă cu o săptămână.

Goldman Sachs anticipează trei reduceri consecutive de câte 25 de puncte de bază, începând cu luna septembrie, și nu exclude o tăiere mai agresivă, de 50 de puncte, dacă rata șomajului va continua să crească.

Mary Daly, președinta Rezervei Federale din San Francisco, a declarat luni că, în contextul în care piața muncii dă semne clare de slăbiciune, iar inflația provocată de tarifele vamale nu se menține la un nivel ridicat, momentul pentru o reducere a dobânzii se apropie.

„Am fost dispusă să aștept încă un ciclu. Dar nu pot aștepta la nesfârșit”, a spus Daly.

Între timp, incertitudinea legată de noul val de tarife comerciale rămâne în centrul atenției. Măsurile anunțate de Trump săptămâna trecută – ce vizează zeci de state – au reaprins temerile privind sănătatea economiei globale.

Pe plan internațional, yenul japonez s-a apreciat ușor, la 146,95 față de dolar, după ce minutele ședinței de politică monetară din iunie a Băncii Japoniei au relevat că unii membri ai consiliului ar putea susține noi majorări de dobândă dacă tensiunile comerciale se atenuează.

Francul elvețian a rămas stabil la 0,8081 dolari, după ce a scăzut cu 0,5% în sesiunea precedentă, în contextul în care Elveția se pregătește să prezinte o „ofertă mai atractivă” în negocierile comerciale cu Washingtonul pentru a evita impunerea unui tarif de 39% la exporturile elvețiene către SUA.

Impactul pe termen lung al tarifelor rămâne totuși incert, iar traderii se pregătesc pentru o perioadă de volatilitate accentuată.

„Va fi ca în pandemie. Ne așteptăm ca efectele temporare asupra lanțurilor de aprovizionare să apară rapid”, a explicat Rodrigo Catril, strateg valutar la National Australia Bank.

„Dar probabil că va dura între șase luni și un an ca să înțelegem cine câștigă și cine pierde.”

Pe alte piețe valutare, dolarul australian s-a apreciat cu 0,11%, până la 0,6473 dolari, iar cel neozeelandez a crescut tot cu 0,11%, până la 0,5914 dolari.

„Ne menținem părerea că dolarul american va continua să slăbească”, a adăugat Catril.

„Chiar dacă monedele orientate spre creștere economică – cum ar fi cele asiatice sau dolarul australian – vor avea dificultăți, există și alți factori structurali care trag în jos dolarul american.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.