"La nivelul Romsilva au fost depăşite limitele bugetare pentru cheltuielile de natură salarială, prevăzute în bugetele aprobate pentru anii 2021 şi 2023. În perioada auditată au fost efectuate plăţi necuvenite în valoare de 216.569 mii lei, reprezentând drepturi salariale acordate tuturor angajaţilor, cu titlu de "alte premii decât cele ocazionale", fără o fundamentare reală a performanţelor individuale. Astfel, premiile care, conform reglementărilor, ar fi trebuit acordate în funcţie de realizările personale au fost transformate în beneficii colective, fără a exista o evaluare documentată a contribuţiei fiecărui salariat la atingerea unor performanţe excepţionale", se arată într-un comunicat al instituţiei de audit, transmis marţi AGERPRES.

Totodată, au fost identificate erori în calculul şi plata drepturilor salariale, reprezentând ore suplimentare, spor pentru condiţii grele de muncă, spor de fidelitate, precum şi plata unei sume acordate în cadrul proiectului Programul Operaţional Infrastructură Mare peste nivelul negociat în contractul de muncă cu timp parţial.

Potrivit Curţii de Conturi, sporurile salariale au fost stabilite ca procent maxim, fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posturi similare.
Clasele de salarizare şi sporurile acordate salariaţilor s-au stabilit prin negociere individuală, ceea ce a condus la situaţii în care salariaţi care ocupă posturi similare au negociat niveluri salariale şi sporuri diferite (Direcţia Silvică Călăraşi), menţionează sursa citată. De asemenea, acelaşi tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără a fi stabilite criterii obiective şi transparente, situaţie care a condus la aplicarea unui tratament diferenţiat pentru aceeaşi categorie de salariaţi. Totodată, s-a constatat existenţa unor situaţii în care salariaţi care au ocupat posturi de execuţie să negocieze salarii şi sporuri salariale superioare altui salariat care ocupă un post de conducere (Direcţia Silvică Suceava, structura centrală RNP Romsilva).

La nivelul a trei direcţii silvice ale judeţelor Bihor, Călăraşi şi Vrancea, trei salariaţi au avut şi calitatea de asociaţi ai unor societăţi comerciale cu care Romsilva are relaţii contractuale, fapt ce contravine prevederilor Codului de conduită etică şi profesională a salariaţilor Romsilva, Contractului colectiv de muncă şi Codului Muncii.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi recomandă RNP Romsilva evaluarea fondului forestier naţional în condiţiile în care, în urma misiunii de audit realizate începând din septembrie 2024, a constatat că o suprafaţă de peste 3,1 milioane de hectare nu este reflectată contabil, iar bunurile aferente acesteia sunt evidenţiate în inventar cu valoarea de zero lei.

"La nivelul Romsilva nu a fost asigurată evaluarea tuturor suprafeţelor de teren care constituie fondul forestier naţional aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Regiei. Suprafeţe semnificative, de 3.100.042,62 hectare, au fost înregistrate doar în evidenţa tehnico-operativă, în unităţi naturale, fără a fi reflectate şi contabil la valoarea justă. În Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aceste suprafeţe sunt înscrise cu valoarea "0" lei, deşi constituie active din domeniul public. Astfel, nu s-a stabilit valoarea reală a suprafeţelor care compun fondul forestier naţional, iar patrimoniul administrat de Romsilva a fost subevaluat. Prin scrisoarea către management, Curtea a recomandat conducătorului entităţii să asigure elaborarea unor norme pentru evaluarea distinctă a bunurilor care formează fondul forestier naţional, respectiv a terenurilor şi a vegetaţiei forestiere aflate pe acestea. După elaborare, normele vor fi aprobate prin ordin al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar în baza acestora se va realiza evaluarea bunurilor", susţine Curtea de Conturi.

Referitor la ocuparea temporară a unor suprafeţe din fondul forestier proprietate publică a statului, s-a constatat neconstituirea şi nealimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor la valoarea corectă şi reală, în baza tuturor sumelor încasate ca obligaţii ale beneficiarilor ocupărilor temporare de terenuri aflate în această categorie. Nu a fost asigurată integritatea fondului forestier naţional şi nu au fost realizate toate veniturile derivate din ocuparea temporară a unor suprafeţe, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre obiective petroliere. Autorităţile silvice nu au emis aprobări pentru aceste ocupări temporare şi, în consecinţă, nu au putut sancţiona cu amendă ocupantul. Mai mult, deşi exista posibilitatea efectuării unor demersuri de recuperare în instanţă a unor despăgubiri pentru lipsa de folosinţă şi de readucere a bunului (terenului) în circuitul silvic, creanţa putând fi recunoscută prin intermediul unei cereri de drept comun, autorităţile nu au iniţiat astfel de acţiuni, subliniază sursa citată.

Procesul de realizare a perdelelor forestiere a fost afectat de nerespectarea prevederilor legale, inclusiv la nivelul autorităţilor locale. Numai 281,02 ha din cele 328,74 ha expropriate au fost intabulate în numele statului român şi în administrarea Regiei, nu au fost atrase toate sursele de finanţare şi nu s-au monitorizat sumele destinate despăgubirilor.

Mai mult, direcţiile silvice nu au întreprins măsuri suficiente pentru recuperarea creanţelor, totalizând 3,213 milioane de lei, reprezentând valoarea masei lemnoase exploatate şi a penalităţilor aferente, şi 5,088 milioane de lei în sarcina unor salariaţi responsabili pentru prejudicii din tăieri ilegale.

"Demersurile de recuperare au fost insuficiente, în special înainte de insolvenţa debitorilor, şi au avut drept consecinţă neîncasarea creanţelor menţionate. Curtea de Conturi a recomandat conducerii Regiei şi a direcţiilor silvice să monitorizeze creanţele neîncasate şi să întreprindă, în timp util, toate demersurile legale de a încasa contravaloarea acestora, nerenunţând la exercitarea niciunei acţiuni în acest sens. La nivelul Romsilva nu există date şi informaţii statistice actualizate referitoare la necesarul anual real de lemn de foc pentru populaţie, care să fundamenteze în mod corect şi realist hotărârile Consiliului de Administraţie cu privire la lemnul destinat încălzirii", se mai arată în comunicatul Curţii de Conturi.

Pe de altă parte, raportul de audit susţine că, în perioada 2021-2023, implementarea prevederilor privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost deficitară, atât la nivelul autorităţii publice tutelare - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), cât şi la nivelul regiei. Astfel, MMAP nu a nominalizat un Consiliu de administraţie permanent, cu un mandat de până la 4 ani, perpetuând numiri provizorii şi succesive, în ciuda finalizării procedurilor de selecţie, precizează instituţia de audit.

Totodată, contractele de mandat încheiate nu au inclus elementele legale obligatorii, precum criteriile şi indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari, clauzele privind independenţa şi integritatea, sau criteriile de evaluare a activităţii, astfel încât nu a fost posibilă o evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor încredinţate acestuia.

"Nu a fost respectată separarea dintre funcţiile de conducere executivă şi cele de supraveghere. Astfel, membri ai consiliului de administraţie au deţinut concomitent calitatea de salariaţi ai regiei, continuându-şi activitatea în acelaşi timp cu poziţia de administrator (directori de direcţii silvice, şefi de ocol sau reprezentanţi ai autorităţii tutelare), ceea ce a generat un risc de lipsă de obiectivitate în adoptarea deciziilor. Această situaţie poate conduce la încălcarea principiilor de guvernanţă corporativă, poate genera conflict de interese şi poate fi asimilată unei încălcări indirecte a regulilor privind separarea rolurilor de conducere şi supraveghere", atrage atenţia documentul transmis de Curtea de Conturi.

În plus, s-a constatat că niciunul dintre membrii Comitetului de audit al Consiliului de administraţie al RNP Romsilva nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de normele legale în vigoare. Astfel, cel puţin doi membri trebuiau să fie administratori independenţi, iar preşedintele comitetului trebuia, de asemenea, să fie administrator independent. Niciun membru desemnat nu deţinea calificarea de auditor financiar, care a devenit obligatorie începând cu 1 ianuarie 2023, şi nici competenţe dovedite în domeniul contabilităţii şi auditului statutar, deşi aceste cerinţe sunt clar prevăzute de lege. Ca urmare, Curtea a constatat că prevederile legale aplicabile nu au fost respectate.

"Ca urmare a neregulilor constatate, prin Hotărârea Plenului nr. 538/22.05.2025, Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul Romsilva", se mai arată în comunicat.

Raportul de audit de conformitate privind controlul situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor la RNP Romsilva poate fi accesat pe pagina de internet a Curţii de Conturi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.