Noile reguli, parte a revizuirii organizării comune a pieței agricole, introduc o definiție mai strictă a termenilor „echitabil” și „lanț scurt” și creează un cadru care stimulează asocierile de producători. Scopul este de a echilibra raportul de forțe dintre micii fermieri și marile lanțuri de retail, într-un context în care veniturile agricole au fost puternic afectate de volatilitatea prețurilor și de creșterea costurilor.

Mai multă putere pentru fermieri

Una dintre cele mai importante schimbări este posibilitatea ca fermierii să își unească forțele și să negocieze colectiv prețurile și condițiile contractuale, fără a risca sancțiuni din partea autorităților de concurență. În prezent, fermierii individuali se află adesea într-o poziție de slăbiciune față de marile lanțuri de supermarketuri sau procesatori, care pot impune unilateral prețurile și termenele de plată.

Bruxelles-ul speră că prin consolidarea poziției de negociere, micii producători vor reuși să obțină venituri mai stabile și să își reducă dependența de intermediari.

În plus, noile reguli vor permite crearea de organizații de producători și cooperative cu statut clar recunoscut la nivel european, care vor putea gestiona colectiv stocurile, planifica producția și coordona livrările, astfel încât să evite dezechilibrele bruște de pe piață. Aceste structuri vor beneficia de sprijin financiar suplimentar prin Politica Agricolă Comună (PAC).

Citește și: Fermierii vor putea depune la AFIR cererile pentru decontarea primelor de asigurare aferente anului agricol 2024–2025

Etichetare mai clară și trasabilitate strictă

Un alt pilon central al reformei îl reprezintă regulile de etichetare. Termenii „echitabil” și „lanț scurt” vor putea fi folosiți doar dacă produsele îndeplinesc criterii stricte. De exemplu, un produs va putea fi etichetat „echitabil” numai dacă contribuie demonstrabil la dezvoltarea comunităților rurale sau susține organizații de fermieri, prin plata unor prețuri corecte.

De asemenea, mențiunea „lanț scurt” va fi rezervată doar produselor care provin din Uniunea Europeană, sunt comercializate cu un număr redus de intermediari și parcurg o distanță scurtă între fermă și consumator.

Prin aceste reguli, Parlamentul European vrea să combată „marketingul înșelător” practicat de unele companii, care folosesc etichete vagi și sugestii vizuale pentru a crea impresia că produsele lor sunt locale sau sustenabile, deși provin din importuri sau lanțuri de aprovizionare foarte lungi. Bruxelles-ul consideră că o etichetare mai strictă va proteja consumatorii și va crește competitivitatea fermierilor locali.

Impact în România

Pentru fermierii români, aceste modificări pot reprezenta o șansă de a obține prețuri mai bune și contracte mai avantajoase, dar vin și cu obligații suplimentare. Implementarea unor standarde mai riguroase de trasabilitate, raportare și organizare presupune investiții în infrastructură și tehnologie, pe care micii producători nu și le pot permite singuri. Cooperativele ar putea deveni cheia succesului, permițând fermierilor să își vândă marfa în bloc, să reducă intermedierea și să negocieze direct cu marile rețele.

Totuși, fără sprijin financiar și logistic din partea statului și a autorităților europene, există riscul ca noile reguli să favorizeze mai ales exploatațiile mari, deja bine capitalizate, și să îi marginalizeze și mai mult pe micii fermieri.

România are în continuare una dintre cele mai fragmentate structuri agricole din Uniunea Europeană, cu peste 30% din ferme de sub 5 hectare, iar acestea nu au puterea economică necesară pentru a se adapta rapid. Blocul mizează pe faptul că fondurile din PAC și programele de dezvoltare rurală vor fi folosite pentru a accelera asocierea și modernizarea, însă succesul acestor reforme va depinde de capacitatea autorităților naționale de a le implementa eficient.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.