Comisia Europeană dă răgaz României: Procedura de deficit excesiv, suspendată temporar

Comisia Europeană a adoptat marţi pachetul de toamnă al semestrului european şi a anunţat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, respectiv România, Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Citiţi şi: Mediul de afaceri cere din nou eliminarea IMCA: Riscuri majore pentru economie

Concret, aceasta înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă (de exemplu, dacă deficitul nu este în mod durabil adus sub 3% din PIB) şi se menţin obligaţiile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.

În vara anului viitor Comisia Europeană va reanaliza situaţia, având la dispoziţie datele pentru 2025. 

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din 2025 prevede pregătirea unor analize aprofundate pentru şapte state membre deja identificate anterior ca având dezechilibre: Grecia, Ungaria, Italia, Ţările de Jos, Slovacia şi Suedia, cât şi pentru România, care a fost evaluată ca având dezechilibre excesive în 2025, a informat Comisia Europeană.

Analizele se vor desfăşura în primul semestru din 2026, iar deciziile Executivului comunitar privind dezechilibrele vor fi prezentate în cadrul pachetul de primăvară al semestrului european.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) serveşte drept instrument de identificare a potenţialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidenţiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.

Comisia Europeană a prezentat Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă (JER) care arată că, per ansamblu, piaţa forţei de muncă rămâne robustă. Totuşi, câteva slăbiciuni structurale reprezintă un risc la adresa competitivităţii UE pe plan global şi a coeziunii sociale. Acestea includ productivitatea muncii, care arată o creştere lentă, precum şi un deficit considerabil de forţă de muncă şi competenţe.

Raportul include analize ale Cadrului Convergenţei Sociale, pe baza Tabloului de Bord Social. Analizele identifică riscurile pentru convergenţa socială către un nivel cât mai ridicat în nouă state membre care sunt identificate pentru pentru analize mai profunde în primăvara anului viitor: Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, România şi Finlanda.