Totuși, aceasta este întâlnită rar și, de obicei, poate fi doar un semn că există o altă afecțiune în curs de dezvoltare.

Ce rol are magneziul în organism?

Fiind un mineral esențial, magneziul îndeplinește numeroase roluri în organism, și anume:

- sporește producția de energie;

- contribuie la dezvoltarea structurii oaselor și a dinților;

- ajută la funcționarea mușchilor și a nervilor;

- participă la replicarea ADN-ului;

- este implicat în sintetizarea proteinelor și a ARN-ului.

Simptome care indică deficitul de magneziu

Magneziul nu este un mineral care este sintetizat în mod natural de organism, motiv pentru care trebuie să fie luat din alimentație ori din suplimente alimentare, pe care le poți găsi aici. În caz contrar, deficiența de magneziu se poate manifesta prin următoarele simptome:

greață; vărsături; pierderea apetitului; oboseală accentuată; slăbiciune.

În cazuri mai grave, persoanele pot experimenta:

hipocalcemie, adică scăderea nivelului de calciu din sânge; hipokaliemia, scăderea nivelului de potasiu din sânge; amorțeală și furnicături la nivelul extremităților; crampe și contracții musculare; convulsii; ritm cardiac anormal; spasme coronariene.

Totodată, pe termen lung, deficitul de magneziu poate afecta complet starea de sănătate, sporind riscul de a dezvolta boli cronice, precum cele cardiovasculare, diabet de tip 2 și chiar osteoporoză, potrivit Medical News Today (1).

Cine sunt persoanele predispuse să se confrunte cu deficit de magneziu?

Conform Cleveland Clinic (2), persoanele care iau anumite medicamente ori care suferă de anumite afecțiuni, precum boala Crohn sau diabet de tip 2, se pot confrunta cu deficit de magneziu.  Totodată, oamenii care au trecut de vârsta de 60 de ani au rezerve de magneziu mai mici.

Persoanele care consumă alcool în exces, care urinează frecvent, care suferă de boala celiacă ori inflamatorie intestinală pot dezvolta această problemă.

Deficitul de magneziu poate să apară și în cazul persoanelor care iau medicamente diuretice sau antiasmatice, antibiotice amino glicozide sau care consumă nicotină.  În același timp, absorbția magneziului în organism poate să fie compromisă atunci când o persoană trece printr-o perioadă mai stresantă.

Deficitul de magneziu poate fi identificat prin intermediul unui test de sânge sau de urină. Medicul îți poate recomanda un astfel de test atunci când te confrunți cu slăbiciune, iritabilitate, greață, vărsături ori când nivelul de potasiu sau de calciu este anormal.

Cum îți poți crește nivelul de magneziu prin alimentație?

Potrivit Institutului Național de Sănătate, doza zilnică recomandată de magneziu pentru persoanele cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani este 310 mg pentru femei și 400 de mg pentru bărbați. În cazul celor de peste 31 de ani, cantitatea de magneziu crește cu 10 mg în cazul femeilor, ajungând la 320 mg și cu 20 în cazul bărbaților, adică 420 mg.

Pentru a fi sigură că-i oferi organismului cantitatea de magneziu necesară pentru a funcționa optim este important să incluzi în dietă ingrediente bogate în magneziu, precum legume verzi, fructe, cereale integrale și legume. Printre acestea se regăsesc semințe de dovleac sau de chia, nuci, în special migdale și alune, spanacul, unt de arahide, avocado, orez, iaurt, cereale integrale, lapte, piept de pui, broccoli, morcovi.

 Bibliografie

1.https://www.medicalnewstoday.com/articles/322191#diagnosis-and-rda

2.https://health.clevelandclinic.org/feeling-fatigued-could-it-be-magnesium-deficiency-and-if-so-what-to-do-about-it

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News