Subiectul, odinioară apanajul extremei drepte și al susținătorilor teoriei valorii aurului, este acum discutat la nivelul principalelor instituții și formațiuni politice.

Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, deține a doua cea mai mare rezervă de aur din lume: 3.352 de tone. Aproximativ o treime din aceasta este păstrată la Rezerva Federală a SUA din New York — o moștenire a Războiului Rece și a ordinii financiare postbelice, arată sursa citată.

Deși criticile la adresa acestui aranjament au mai apărut de-a lungul anilor, mișcările impredictibile ale președintelui Trump — în special în ceea ce privește alianțele tradiționale și independența Fed — au reactivat temerile. Mai mulți politicieni germani de centru-dreapta și organizații civice cer acum repatrierea completă a aurului.

„Trump vrea să controleze Fed-ul, ceea ce înseamnă indirect și control asupra aurului nostru din SUA. Sunt banii noștri — trebuie aduși acasă”, a declarat Michael Jaeger, vicepreședintele Federației Contribuabililor din Germania, într-o scrisoare deschisă adresată Bundesbank și Ministerului de Finanțe.

Markus Ferber, europarlamentar din partea CDU (creștin-democrații aflați la guvernare), avertizează că „Statele Unite nu mai sunt partenerul de încredere care erau odată” și că Trump ar putea avea „idei creative” despre cum să gestioneze rezervele străine.

Posturile publice de televiziune ZDF și ARD au difuzat recent anchete despre cât de sigur mai este aurul german păstrat în SUA.

În replică, Bundesbank a transmis că nu are „nicio îndoială” în privința seriozității Fed din New York și a reafirmat încrederea în parteneriatul bilateral. Ministerul de Finanțe a redirecționat întrebările către banca centrală, invocând independența acesteia.

Orice semnal că Germania ar vrea să retragă aurul din SUA ar putea fi interpretat drept o lipsă de încredere în Fed și în independența sa, fapt ce ridică mizele geopolitice. În același timp, îngrijorările legate de viitorul președintelui Fed, Jerome Powell, și de influența lui Trump asupra politicii monetare alimentează temeri în capitalele europene.

Peter Boehringer, parlamentar AfD și inițiatorul campaniei originale de repatriere a aurului din anii 2010, spune că acum i se dă dreptate: „Când am început să pun întrebări, eram tratat ca un teoretician al conspirației. Astăzi, îngrijorările mele sunt împărtășite la scară largă.”

Germania a acumulat majoritatea rezervei sale de aur în perioada boomului economic din anii ’50–’60. În timpul Războiului Rece, păstrarea aurului în New York oferea o siguranță strategică în caz de invazie sovietică și întărea alianța militară cu SUA.

Între 2014 și 2017, Bundesbank a repatriat deja 300 de tone din New York pentru a „spori încrederea populației”, dar noile evoluții geopolitice — inclusiv invazia Rusiei în Ucraina — redefinesc prioritățile strategice ale Berlinului.

Astăzi, rezervele Germaniei sunt împărțite între Frankfurt, New York și Banca Angliei din Londra. Ferber susține că e momentul pentru o diversificare mai amplă, fără a indica neapărat noi locații. În același timp, alți politicieni solicită inspecții mai frecvente ale aurului aflat în străinătate.

Bundesbank precizează că efectuează periodic verificări și a inspectat deja circa 13% din rezerva deținută în New York.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.