Astfel, principalele deosebiri dintre cele două activități care în aparență sunt destul de similare, Popa Iulius Octavian explică că ”În cadrul paludiculturii, a recoltării stufului noi nu folosim absolut niciun fel de îngrășământ chimic. Stuful este o plantă spontană, ea este recoltată iar ulterior, viitoarea cultură este asigurată prin această recoltare. Spre deosebire de agricultura tradițională care necesită diferite tipuri de îngrășământ pentru protecția și creșterea plantelor.”

Un mod noninvaziv de a recolta

Există și o a doua mare deosebire între cele două tipuri de activități agricole, recunoaște antreprenorul, cealaltă deosebire pe care o are paludicultura față de o activitate agricolă tradițională este că noi protejăm solul. Noi nu îl arăm, nu schimbă biotopul de la suprafața solului. Noi recoltăm această plantă de la aproximativ 10 - 15 centimetrii de sol. Având aceste utilaje speciale care au o presiune redusă asupra solului. Intervenția asupra mediului nu este invazivă, asigurăm solului caracteristicile pe care le are, mai ales pentru că este vorba de turbării, soluri sensibile din punct de vedere chimic.

Valorificarea stufului din Deltă, o mulțime de oportunități

Cât despre ce întrebuințări sunt găsite acestei resurse, pe care mulți nu o bănuiesc a fi într-atât de prolifică, antreprenorul Popa Iuliu Octavian ne spune că: ”În perioada de început a activității mele în Deltă am valorificat stuful într-o zonă de nișă, adică în zona construcțiilor, stuf de acoperiș. În timp ce făceam asta, mi-am dat seama că această plantă este polivalentă, ea poate fi utilizată în mult mai multe domenii. Am finanțat studii la instituții prestigioase de mediu din Elveția și din România (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării) și în urma rezultatelor analizelor am văzut cum cantitatea de proteine din stuf este foarte mare. Eram confruntat cu faptul că în zonele stuficole intrau animalele oamenilor din localitățile adiacente zonelor în care recoltam și mâncau stuful. Cantitatea de proteine este foarte mare, de 7,2%, conform studiilor, destul de mare. Atunci ne-am hotărât să diversificăm utilizarea economică a stufului, ba chiar să accentuăm această latură, anume să producem nutrienți pentru animale. În momentul de față avem contracte cu mari agricultori care se ocupă cu creșterea animalelor. Mai departe, intenționăm, într-adevăr, este un proiect ambițios, să produce și noi celuloză și să dezvoltăm o fabrică de hârtie. Stuful are de asemenea o componentă energetică majoră, este apropiat de cantitatea energetică a lemnului, acum probabil intuiți direcția în care vrem să ne dezvoltăm, dacă vom reuși, alegem producția de peleți pentru încălzire iar mai departe, ceea ce rămâne după ardere poate fi valorificat ca îngrășământ din plante”, a mai povestit acesta despre multiplele variante prin care oamenii pot scoate profit din stuf.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News