"Am avut consultări cu Camera Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi, precum şi cu reprezentanţii mediului de afaceri Romanian Business Leaders. de asemenea, cu reprezentanţii Concordia, cu reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, cu reprezentanţii AmCham şi Fondul Investitorilor Străini. A fost o consultare din care au reieşit observaţii pe care le-am transpus în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pe care l-a aprobat Guvernul astăzi (vineri n.r). După cum se cunoaşte, TVA este cel mai important impozit pe care România îl are şi îl colectează la bugetul de stat. În acest an sunt prevăzuţi peste 120 de miliarde de lei, sumă care ar urma să fie încasat în bugetul de stat. Este principalul nostru impozit din care se finanţează toate celelalte categorii de servicii publice, de la şcoli, spitale, unităţi sanitare şi, de asemenea, drepturile de asistenţă socială, inclusiv pensiile", a spus Boloş.

Ministrul Finanţelor a menţionat, totodată, că impozitul de TVA nu constituie un cost pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru companiile din România, ci este un impozit neutru şi "ca atare, nu afectează costurile de funcţionare ale firmelor".

"Digitalizarea trebuie să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat şi să combată în mod eficient evaziunea fiscală şi pentru ceea ce înseamnă activităţile companiilor trebuie să sprijine activităţile companiilor, mai ales în procesul acesta de digitalizare.(...) De ce acet mecanism, de ce avem nevoie de TVA? Pentru că avem o obligaţie de reducere a gap-ului de TVA cu câte cinci puncte procentuale, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, începând cu anul 2025. De asemenea, trebuie să ne aliniem la obiectivele şi standardele OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică n.r), care prevăd ca autorităţile fiscale în relaţia cu contribuabilii să lucreze cu declaraţiile de impozite şi taxe precompletate. Acesta este viitorul administraţiilor fiscale, respectiv acela în care informaţiile privind impozitele şi taxele se regăsesc în aceste declaraţii de conturi precompletate, la care şi noi am lucrat în cadrul mecanismului TVA", a subliniat oficialul.

Potrivit datelor prezentate de către demnitar, mai multe ţări europene au implementat acest mecanism, ceea ce "le-a adus şi o reducere corespunzătoare a gap-ului de TVA".

"În Ungaria, începând cu anul 2024, se aplică mecanismul pe TVA, respectiv a decontului de TVA precompletat, în Italia începând cu anul 2023, în Spania începând cu anul 2021. În Portugalia, începând cu anul 2018. Toate aceste măsuri fac parte din obiectivul pe care Guvernul României l-a fixat de combatere a evaziunii fiscale şi de reducere a gap-ului de TVA. Italia, care în 2020 avea un gap de TVA de 21,5%, astăzi, după ce şi-a aplicat toate măsurile de digitalizare, a ajuns la 10,8%, deci a obţinut o reducere a gap-ului de TVA cu 50%. Portugalia de la 7% a ajuns, după ce şi-a implementat măsurile de digitalizare, la 3,6%, deci o reducere de 49 de procente. Lituania de la 18,7% la 14,5% - o reducere de 22 de procente, Cipru de la 17,5% la 8,3% - o reducere de 53 procente a gap-ului de TVA", a exemplificat Marcel Boloş.

Acesta a adăugat că, la acest moment, România se află pe primul loc în clasamentul ţărilor care încasează sume mici din TVA, cu un gap de 35,7%.

La polul opus, se situează Estonia şi Finlanda, care au ajuns la un gap de TVA de 0%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.