Blocul Național Sindical (BNS) salută decizia de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat, precum și dispozițiile sale esențiale referitoare la promovarea negocierii colective și la obligația statelor membre de a elabora planuri de acțiune pentru creșterea acoperirii negocierilor colective.

Prin această hotărâre, Curtea consolidează cadrul juridic european privind lupta pentru salarii corecte și condiții de muncă decente, confirmând faptul că Uniunea Europeană are competența de a acționa pentru asigurarea unui nivel minim de protecție a veniturilor lucrătorilor.

Totuși, Curtea a anulat dispoziția care enumera criteriile obligatorii pe care statele membre trebuie să le ia în considerare la stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, precum și norma care împiedica scăderea acestor salarii atunci când sunt supuse unui mecanism de indexare automată.

Această decizie nu afectează însă obligația Guvernului României de a continua procesul de aplicare a mecanismului de ajustare a salariului minim, în acord cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmite BNS.

Salariul minim, jalon PNRR

România are un jalon clar stabilit în PNRR care prevede definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim. România a raportat îndeplinirea acestui jalon prin adoptarea HG 35/2025 care, printr-o formulă transparentă de calcul, coreleaza salariul minim cu productivitatea, costul vieții și dinamica economică. Acest jalon derivă din angajamentele României față de Comisia Europeană, în scopul asigurării unei metodologii predictibile și sustenabile de actualizare a salariului minim.

Reamintim faptul că acest jalon a fost asumat în anul 2021 de către un guvern de coaliție: PNL-USR-UDMR, iar pentru noi este cu atât mai surprinzătoare atitudinea liderilor politici, ale celor trei partide menționate, care propun înghețarea salariului minim.

„Decizia Curții confirmă că Directiva europeană rămâne solidă și aplicabilă, dar și că statele membre trebuie să demonstreze voință reală în a o implementa. Pentru România, acest lucru înseamnă nu doar respectarea obligațiilor asumate la nivel european, ci și responsabilitatea de a garanta că niciun lucrător nu este condamnat la sărăcie, deși muncește cu normă întreagă”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.

BNS anunţă că va sesiza Comisia Europeană

BNS reiterează necesitatea ca Guvernul României să pună în aplicare formula stabilită prin HG 35/2025, să asigure consultarea partenerilor sociali în acest proces și să promoveze extinderea negocierii colective la nivel de sector și unitate, astfel încât creșterea salariilor să fie sustenabilă și echitabilă.

În spiritul Directivei și al Cartei Sociale Europene, România trebuie să își asume creșterea salariului minim până la atingerea pragurilor de decență de 50% din salariul median sau 60% din salariul mediu brut, asigurând astfel protecția reală a lucrătorilor împotriva sărăciei în muncă.

Pentru decidenții politici care se gândesc să nu respecte jalonul PNRR 392, le reamintim că legea nu se poate modifica datorită principiului ireversibilității refomelor PNRR, conform regulamentelor europene. Jalonul trebuie îndeplinit pentru că altfel, țara noastră riscă să piardă bani europeni.

Prin Regulamentul (UE) 2021/241, acest principiu este explicit reglementat, iar statele membre au obligația de a garanta că reformele implementate în cadrul PNRR vor rămâne stabile și nu vor fi anulate sau modificate în mod contrar obiectivelor stabilite.

În situația în care își vor menține opinia de înghețare a salariului minim și dacă nu vor respecta formula de calcul, Blocul Național Sindical va sesiza Comisia Europeană și, pe cale de consecință, România riscă să piardă banii europeni din cadrul PNRR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.