Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat în această săptămână că cele trei ţări ar trebui să adere fără întârziere la zona liberă de circulaţie Schengen.

Acum, însă, rezistența la acest pas este în creștere. Austria este, de asemenea, unul dintre oponenții extinderii, după cum a precizat ministrul de interne Gerhard Karner pentru publicația austrică KURIER. "Nu este momentul să votăm acum o extindere, dacă sistemul frontierelor externe nu funcționează". Factorul declanșator al rezistenței este fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Mai mult de 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară din UE, potrivit Ministerului de Interne.

Prin urmare, extinderea va fi un subiect fierbinte la reuniunea specială a miniștrilor de interne de săptămâna viitoare. Mai ales în condițiile în care Croația ar urma să adere la spațiul Schengen. Cu toate acestea, nu va exista un vot special pentru Croația, deoarece președinția cehă a Consiliului dorește ca aderarea să fie votată doar în bloc. Gerhard Karner a mai declarat că: "Extinderea unui sistem defect nu poate funcționa. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat."

Un vot asupra aderării celor trei ţări la spaţiul Schengen este programat să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), notează DPA. O decizie în acest sens necesită unanimitate.

Zona Schengen formată din 26 de state a suspendat în mare parte controalele la frontieră între ţările membre şi le permite oamenilor să călătorească, să muncească şi să trăiască într-o altă ţară fără viză sau permis de şedere.

Bulgaria, România, Croaţia, Republica Irlanda şi Cipru sunt singurele state UE care nu fac parte din zona Schengen, la care au aderat însă ţările non-UE Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.

Citește și:

Optimism privind aderarea României la Schengen. Mari șanse ca Olanda să ne susțină

Lunga și anevoioasa cătătorie a României către integrarea în Zona Schengen are șanse să se termine în curând, susține eurodeputatul Victor Negrescu.

Oficialul român afirmă că: ”Sunt șanse tot mai mari ca Olanda să susțină aderarea României la spațiul Schengen însă nu avem în prezent nicio garanție. 

Informațiile pe care le am provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuțiilor purtate recent, la nivel informal, între formațiunile politice parlamentare”. 

Două scenarii

Eurodeputatul mai spune că la ora actuală se discută trei scenarii

”Scenariul 1: Votul pentru aderarea României la spațiul Schengen va avea loc în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8-9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziție clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiționalități, susținute poate și de alte state europene, prin care se solicită Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice spațiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate. Scenariul abținerii este în continuare evaluat, dar guvernul olandez percepe abținerea ca o înfrângere pe care nu și-o permit în contextul actual.

Scenariul 2: Votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aștepta concluziile ultimului raport MCV și avizul Comisiei de la Veneția pe Legile Justiției. În acest caz, intrarea țării noastre în spațiul Schengen este în continuare condiționată de criterii cu care nu au nicio legătură dispozițiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.

Scenariul 3: O decizie privind intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen ar putea fi reprogramată pentru anul viitor, după finalizarea alegerilor provinciale din Regatul Țărilor de Jos din martie 2023. Un scenariu nesigur, care ridică multe semne de întrebare, mai ales că o decizie privind intrarea Croației în spațiul Schengen urmează să fie luată până la finalul acestui an. Mai mult, cele mai recente sondaje arată o scădere a popularității partidelor aflate la putere în Olanda iar, o eventuală înfrângere, ar putea precipita căderea guvernului”, a explicat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a mai explicat că: ”Evident aceste scenarii de lucru pot suferi modificări în funcție de evoluțiile politice și electorale din Olanda. De aceea, în ultimele săptămâni am intensificat contactele cu parlamentari și decidenți olandezi, cu scopul de a-i convinge să susțină România și, eventual, să inițieze o nouă rezoluție în Parlamentul olandez pentru sprijinirea țării noastre. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.