Începând cu 1 ianuarie 2023 vor intra in vigoare o serie de modificări in sfera taxei pe valoare adăugată, cu accent pe cotele de TVA, după cum reiese din OG 16/2022 pentru modificarea Codului fiscal. Măsurile fiscale vor fi resimțite în aproape toate sectoarele economice, cu impact mare şi asupra firmelor, dar şi a persoanelor fizice. Potrivit noului proiect fiscal, Ministerul de Finanțe spune că, de fapt, a eliminat niște excepții.

De la 1 ianuarie 2023 va crește TVA-ul pentru masa la restaurant de la 5% la 9%. De asemenea, vom sesiza scumpiri şi la serviciile de cazare la hotel, pensiuni. Așadar, și o noapte la hotel, vacanța propriu-zisă ne va costa mai mult de la 1 ianuarie 2023. Alte scumpiri vom mai vedea şi la produsele de la raft printre care menționăm berea fără alcool sau anumite sortimente de sucuri. Aici TVA-ul va creşte de la 9% la 19%, potrivit Antena 3 CNN.

O altă schimbare extrem de importantă pentru cei care doriți să vă cumpărați o locuință. De la 1 ianuarie 2023 veți avea o cotă de TVA de 5 % redusă doar pentru o singură locuință, prima locuință, care trebuie să se încadreze în 120.000 de euro fără TVA. Pentru a doua locuință, a treia locuință și așa mai departe sau pentru o casă care depășește acest preț de 120.000 de euro veți plăti un TVA de 19 %, informează sursa citată.

Vezi şi: Sprijinirea populaţiei pentru plata facturilor şi prelungirea acordării voucherelor sociale de 250 de lei, agreate de Comisia Europeană

România a primit asigurări că toate programele aferente perioadei 2021-2027 vor fi aprobate în cursul acestui an, fiind eliminat astfel riscul ca ţara noastră să piardă aproximativ 5,2 miliarde euro din totalul alocării de peste 30 de miliarde de euro, susţine Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-un comunicat remis, vineri seara.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a agreat posibilitatea alocării de fonduri pentru a sprijini populaţia vulnerabilă prin suportarea unei părţi din costurile cu facturile la energie (termică, gaz, curent electric). De asemenea, urmare a discuţiilor, programul "Sprijin pentru România" prin care se oferă vouchere sociale în valoare de 250 de lei o dată la două luni persoanelor vulnerabile, pentru achiziţia de alimente şi mese calde, va fi prelungit.

O delegaţie a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloş, a efectuat în cursul săptămânii trecute o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene. Scopul deplasării a fost clarificarea ultimelor aspecte privind închiderea negocierilor cu Executivul European pentru Politica de Coeziune aferentă perioadei de programare 2021-2027, astfel încât toate cele 16 Programe Operaţionale să fie aprobate până la finele anului.

Pe durata vizitei, au avut loc întrevederi cu comisarul european pentru politica regională, Elisa Ferreira, care a fost însoţită de Marc Lemaître, director general politică regională şi urbană, şi cu Andriana Sukova, director general adjunct pentru Directoratul General Ocuparea forţei de muncă şi Afacerile Sociale.

"Reprezentanţii Comisiei Europene ne-au oferit garanţii că până la finalul acestui an vom avea toate cele 16 programe aferente perioadei 2021-2027 aprobate. Negocierile la care am luat parte salvează practic Romania de pierderea a circa 5,2 miliarde de euro din totalul alocării de aproximativ 30 de miliarde de euro din Politica de Coeziune. Aceasta reprezintă alocarea aferentă anului 2022, precum şi un sfert din alocarea comunicată iniţial României pentru anul 2021. De asemenea, am convenit să implementăm sprijinul pentru plata facturilor în rândul persoanelor vulnerabile şi continuarea programului 'Sprijin pentru România'. (...) Mai departe, trebuie să capacităm toţi actorii - administraţie publică centrală şi locală, instituţii publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile - pentru a fi sigur că maximizăm rezultatele oferite de aceste oportunităţi, prin care putem schimba cu adevărat România", a transmis ministrul de resort, Marcel Boloş.

În cadrul întrevederii cu comisarul pentru politică regională şi reforme, Elisa Ferreira, s-a agreat transmiterea oficială, în această perioadă, a variantelor finale pentru Programul Sănătate - componenta Fondului European de Dezvoltare Regională, Programul Bucureşti-Ilfov, Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, Programul Operaţional Transport şi Programul Operaţional Tranziţie Justă.

Astfel, vor fi transmise programe în valoare de peste 23 de miliarde de euro ce sunt finanţate integral din Fondul European de Dezvoltare Regională - 17,8 miliarde euro, Fondul de Coeziune - 3,53 miliarde euro şi Fondul de Tranziţie Justă - 2,1 miliarde de euro.

De asemenea, ministrul Marcel Boloş a solicitat modificarea Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 pentru a mobiliza proiecte de investiţii în zona infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi a mediului privat din sectorul de transport, prin mobilizarea a peste 125 milioane lei pentru proiecte care să faciliteze dezvoltarea coridoarelor de solidaritate pentru bunuri şi mărfuri, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Ulterior discuţiilor, în cursul zilei de marţi, 15 noiembrie, modificarea a fost aprobată.

"Separat de acestea, o reuşită importantă a delegaţiei României a fost faptul că Executivul European a agreat forma propusă de MIPE cu privire la Programul Sănătate, pentru a putea sprijini cu finanţare din fonduri europene, cofinanţare naţională şi finanţare rambursabilă din partea Băncii Europene de Investiţii infrastructură spitalicească. Astfel, prin intermediul Programului Sănătate vor putea fi finanţate investiţii în construcţia, modernizarea şi reabilitarea spitalelor judeţene, municipale şi orăşeneşti, precum şi infrastructurilor medicale de specialitate", precizează MIPE.

Un alt aspect punctat de ministrul Marcel Boloş a fost necesitatea de a continua măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, în contextul inflaţiei ridicate şi creşterii preţurilor la facturile pentru utilităţi. În acest sens, Comisia este de acord ca România să vină cu o serie de propuneri pentru a sprijini cu granturi pentru capital de lucru întreprinderile afectate de criză. România vă putea identifica la nivelul fondurilor europene disponibile din actualul exerciţiul financiar alocări în marja a 10% din totalul bugetului României (aproximativ 2 miliarde de euro) pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de criza preţurilor la energie.

În ceea ce priveşte întâlnirea cu Andriana Sukova, director general adjunct DG EMPL, cele două părţi au discutat despre posibilitatea prelungirii programului "Sprijin pentru România" şi în anul 2023.

"S-a discutat posibilitatea alocării din fondurile politicii de coeziune a sprijinului pentru populaţia vulnerabilă în vederea suportării unei părţi din costurile cu facturile de energie (termică, gaz, curent electric). Mecanismul va fi construit în următoarea perioadă la nivel naţional, astfel încât fondurile europene să sprijine populaţia vulnerabilă (aproximativ 4 milioane de beneficiari conform estimărilor) pe parcursul sezonului rece. Alocarea pentru acest sprijin poate merge până la 10% din valoarea politicii de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027, iar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va realiza în perioada următoare o analiză cu privire la alocările disponibile de la nivelul programelor operaţionale pe care le gestionează astfel încât Guvernul să reuşească să sprijine în mod ţintit persoanele vulnerabile, vârstnicii cât şi să combată problematica sărăciei energetice", se mai spune în comunicat.

România va avea aprobate în acest an trei programe operaţionale cu componentă socială: Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027 - cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru valorificarea potenţialului tinerilor pe piaţa muncii, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, reducerea abandonului şcolar, economie socială şi creşterea accesibilităţii, atractivităţii şi calităţii învăţământului profesional şi tehnic/dual; Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 - cu o alocare de 4,1 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor defavorizate prin vouchere sociale, programe de tip "masă caldă", servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi şi copii aflaţi în risc de separare faţă de familie, vârstnici şi alte grupuri vulnerabile, inclusiv investiţii în infrastructură socială şi locuinţe sociale şi Programul Sănătate - cu o alocare de aproximativ 2,8 miliarde de euro fonduri europene + cofinanţare naţională şi împrumut al Băncii Europene de Investiţii (în total peste 5 miliarde de euro) pentru formarea şi specializarea de înaltă calificare a personalului medical, activităţi de cercetare şi dezvoltare în domeniu medical, precum şi prevenţie medicală pentru diferite categorii de grupuri vulnerabile.

Inovarea componentei sociale a Programelor din exerciţiul 2021-2027 este oferită de caracterul multi-fond al două programe: Programul Sănătate şi Programul Incluziune şi Demnitate Socială, unde se va pune la dispoziţia beneficiarilor intervenţii cu caracter complementar, fiind o premieră în România. Astfel, acelaşi program o să finanţeze atât componenta de infrastructură educaţională şi a dotărilor cu echipamente, cât şi elementele ce ţin de dezvoltarea curriculei şi costurile cu formarea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.