România pierde anual peste 100.000 de locuitori din cauze naturale

Populația rezidentă a României a coborât la 19,04 milioane de persoane la începutul anului 2026. Numărul deceselor a depășit cu peste 104.000 numărul nașterilor, însă imigrația a compensat aproape integral pierderea. Îmbătrânirea demografică se accentuează.

Populația rezidentă a României era de 19.041.322 de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 1.829 de persoane față de începutul anului precedent, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Scăderea redusă a populației totale ascunde însă un deficit natural de peste 100.000 de persoane. În cursul anului 2025, diferența dintre numărul copiilor născuți vii și cel al persoanelor decedate a fost de minus 104.100 de persoane.

Declinul natural a fost compensat în proporție de aproximativ 98% de migrația internațională. Numărul persoanelor care au venit sau au revenit în România a fost cu 102.200 mai mare decât cel al persoanelor care au plecat din țară.

România rămâne o țară de imigrare

Soldul migrației internaționale a fost pozitiv și în creștere față de anii anteriori, astfel încât România și-a consolidat statutul de țară de imigrare.

Datele INS nu înseamnă însă că toate persoanele intrate în țară sunt cetățeni străini. Indicatorul include toate persoanele care și-au stabilit reședința obișnuită în România pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, inclusiv cetățeni români care au revenit din străinătate.

În estimarea populației rezidente sunt incluși și cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară, precizează institutul.

În rândul persoanelor care au emigrat în 2025, bărbații au reprezentat 57,9%. Aceștia au fost majoritari și în rândul imigranților, cu o pondere de 58,6%.

Chiar dacă imigrația a acoperit aproape integral pierderea naturală, diferența nu a fost suficientă pentru a opri scăderea populației. Efectul combinat al sporului natural negativ și al soldului migrator pozitiv a dus la reducerea populației rezidente cu 1.829 de persoane.

Tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini copii

Problema majoră evidențiată de datele INS nu este doar numărul total al locuitorilor, ci modificarea structurii pe vârste.

Ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani a crescut de la 20,3% la începutul anului 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026. În același timp, ponderea copiilor cu vârste sub 15 ani s-a redus de la 15,4% la 15,1%.

Indicele de îmbătrânire demografică a urcat astfel de la 131,3 la 135,9. Cu alte cuvinte, la începutul acestui an, România avea aproape 136 de persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani la fiecare 100 de copii sub 15 ani.

Raportul s-a deteriorat într-un singur an cu 4,6 persoane vârstnice la fiecare 100 de copii.

Evoluția pune presiune pe sistemul public de pensii, pe serviciile medicale și sociale și, pe termen lung, pe disponibilitatea forței de muncă. Un sold migrator pozitiv poate limita reducerea numărului total de locuitori, dar nu corectează automat dezechilibrul dintre generații.

Raportul de dependență a scăzut ușor

Raportul de dependență demografică s-a redus ușor, de la 55,6 la 55,2 persoane dependente la fiecare 100 de persoane de vârstă activă.

Indicatorul raportează numărul copiilor sub 15 ani și al persoanelor de peste 64 de ani la populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.

Scăderea acestuia nu contrazice însă accentuarea îmbătrânirii. Reducerea ponderii copiilor poate determina o diminuare temporară a raportului total de dependență, chiar dacă numărul și ponderea vârstnicilor continuă să crească.

Peste jumătate din populație locuiește în orașe

Populația rezidentă din mediul urban a ajuns la 9,792 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în creștere cu 0,2% față de începutul anului precedent. Aproximativ 51,4% din populația țării locuiește astfel în mediul urban.

Populația feminină era de 9,744 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% față de 1 ianuarie 2025. Femeile reprezentau aproximativ 51,2% din populația rezidentă.

Datele prezentate de INS sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. Rezultatele revizuite vor fi introduse în baza de date Tempo în cursul lunii ianuarie 2027.