Șoc pentru șoferi: mașinile electrice intră la taxe. Ce pregătesc guvernele
30 Martie 2026
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a emis o prognoză privind evoluția economiei României pentru următorii patru ani.
Evoluția PIB-ului
Conform prognozei Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească anual, dar cu ritmuri moderate. Creșterea reală se va reduce la 1% în 2024, urmând să accelereze ușor până la 3% în 2026, iar apoi să încetinească din nou la 2,4% până în 2028. Creșterea economică va fi susținută în principal de servicii, construcții și impozite nete pe produs.
Sectoare economice
Industrie: Sectorul industrial înregistrează o stagnare pe termen scurt, cu o ușoară redresare abia din 2025, indicând provocări în adaptarea la noile condiții economice și cerințe de sustenabilitate.
Agricultură: După o scădere severă de 11% în 2024, sectorul agricol își va reveni treptat, însă ritmul de creștere va rămâne modest (1-3% anual).
Construcții: Se remarcă o redresare solidă, cu o creștere medie anuală de peste 4%, ceea ce indică un rol central în economia viitoare.
Servicii: Contribuția lor la PIB rămâne dominantă, de peste 60% în structură.
Comerț și balanța comercială
România continuă să înregistreze deficite comerciale semnificative, cu un sold FOB/CIF estimat să atingă -40 miliarde euro în 2028. Deși exporturile cresc în medie cu 4,6% pe an, importurile le devansează constant (+4,3%), ceea ce subliniază dependența de bunuri importate.
Inflație și salarii
Inflația anuală va scădea treptat, de la 5% în 2024 la 2,5% în 2028, indicând o stabilizare a prețurilor.
Salariile medii vor continua să crească, însă câștigul salarial real va înregistra ritmuri mai scăzute, de 3% anual după 2025, reflectând o dinamică temperată a puterii de cumpărare.
Piața muncii
Rata șomajului este proiectată să scadă ușor, ajungând la 2,7% în 2028, susținută de o creștere moderată a populației ocupate. Totuși, contribuțiile reduse ale forței de muncă la PIB sugerează nevoia de investiții în productivitate.
Concluzie
Prognoza indică o creștere economică modestă, bazată pe servicii și construcții, dar limitată de provocările din industrie și agricultură. Deficitul comercial și cel de cont curent rămân puncte vulnerabile. Reformele structurale, investițiile în tehnologii avansate și în infrastructură vor fi esențiale pentru a sprijini o creștere economică mai robustă și sustenabilă pe termen lung.