DCBusiness Evenimente Evenimente 2019 Energie Prețuri mari deși avem surplus! Ce se întâmplă cu energia din România

Prețuri mari deși avem surplus! Ce se întâmplă cu energia din România

Lucrător din sistemul energetic / Foto: Freepik
România produce peste consum și exportă energie, dar prețurile rămân ridicate. Diferențe uriașe în Europa, cu extreme de la 11 la peste 140 euro/MWh.

Paradox pe piața energiei: România exportă electricitate, dar prețurile rămân ridicate. Europa, ruptă în două

România produce mai multă energie decât consumă, exportă electricitate în mai multe direcții, dar prețurile rămân ridicate, într-un context european extrem de fragmentat. Datele din 27 martie 2026 arată un sistem energetic echilibrat tehnic, dar tensionat economic.

România produce peste consum și exportă masiv

La ora 13:36, consumul intern era de 6.163 MW, în timp ce producția ajungea la 6.879 MW, rezultând un excedent de aproximativ 715 MW. Această energie era exportată către mai multe state din regiune, inclusiv Bulgaria, Serbia și Ungaria.

  • Nuclear: 1.305 MW (18,94%)
  • Eolian: 1.283 MW (18,71%)
  • Hidrocarburi: 1.272 MW (18,52%)
  • Hidro: 1.145 MW (16,71%)
  • Fotovoltaic: 1.127 MW (16,29%)
  • Cărbune: 678 MW (9,87%)

Energia regenerabilă (eolian + solar + hidro) are o pondere semnificativă, ceea ce explică surplusul din anumite intervale.

Prețuri orare: volatilitate mare în România

Pe piața spot administrată de OPCOM, prețurile variază puternic pe parcursul zilei:

  • minim: 428 lei/MWh (ora 10)
  • maxim: 698 lei/MWh (ora 6)
  • medie ridicată în orele de seară: peste 630 lei/MWh

După prânz, prețurile scad spre zona 450–460 lei/MWh, pe fondul producției solare și eoliene.

Această volatilitate arată dependența tot mai mare de surse regenerabile, care produc în funcție de condițiile meteo și creează diferențe mari între orele de vârf și cele de consum redus.

Europa, împărțită între prețuri foarte mici și foarte mari

Datele europene arată un contrast puternic:

  • prețuri foarte mici: Spania și Portugalia – 11,41 euro/MWh
  • prețuri scăzute: Finlanda – 27,63 euro/MWh, Suedia – sub 60 euro/MWh în unele zone
  • prețuri ridicate: Italia – 141,18 euro/MWh, Ungaria – 141,83 euro/MWh, Elveția – 145,67 euro/MWh

România se situează la 112,37 euro/MWh, peste media unor piețe vestice, dar sub nivelurile din sud-estul Europei.

Creșterile sunt generalizate: Estonia (+119%), Spania (+151%), Portugalia (+151%), Danemarca (+85%), ceea ce indică o volatilitate extremă la nivel continental.

De ce exportăm energie, dar prețurile sunt mari

Situația aparent paradoxală are mai multe explicații:

piața este regională, iar prețul se aliniază la cel mai mare cost marginal din zonă
interconectările transmit scumpirile din alte state către România
energia ieftină produsă local este „absorbită” de exporturi
lipsa capacităților de stocare (doar 8 MW în sistem) limitează utilizarea optimă a surplusului

Practic, chiar dacă România produce suficientă energie, prețul este determinat de piața europeană, nu doar de costurile interne.

Concluzie: sistem stabil, piață tensionată

România are un sistem energetic funcțional, cu producție diversificată și capacitate de export, însă rămâne vulnerabilă la dinamica regională a prețurilor.

Diferențele uriașe din Europa arată că piața energetică este tot mai fragmentată, iar consumatorii plătesc nu doar costul producției interne, ci și tensiunile geopolitice și dezechilibrele din alte state.

În lipsa unor investiții rapide în stocare și flexibilitate, volatilitatea prețurilor va continua să fie regula, chiar și în zilele în care România produce mai mult decât consumă.

Taguri: energie electrică, OPCOM, preț energie

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.