Panourile solare care se bagă direct în priză. Europa le folosește, SUA le legalizează, România încă le complică

Facturile tot mai mari la energie au transformat panourile solare de balcon dintr-o curiozitate tehnologică într-o soluție practică pentru gospodării. În Germania, astfel de sisteme sunt deja folosite pe scară largă. În Statele Unite, tot mai multe state schimbă legislația pentru a le permite. În România, însă, lucrurile sunt mai încurcate: kiturile se vând deja, dar folosirea lor nu este tratată ca o simplă operațiune de tip „îl cumperi, îl montezi și îl bagi în priză”.

Este vorba despre sistemele solare plug-in, cunoscute și ca panouri solare de balcon. Acestea sunt panouri de mici dimensiuni, instalate pe balcon, terasă, acoperiș, gard sau în curte, conectate la un microinvertor și apoi la o priză obișnuită. Energia produsă nu acoperă tot consumul unei locuințe, dar poate reduce o parte din energia trasă din rețea și, în unele cazuri, poate fi stocată într-o baterie pentru folosire seara sau în timpul unei pene de curent.

Ideea este simplă și tocmai de aceea a prins în Europa: consumatorul nu mai are nevoie neapărat de o instalație fotovoltaică mare, cu lucrări complexe și costuri ridicate, pentru a produce o parte din energia pe care o folosește acasă. Un panou de balcon nu transformă apartamentul într-o centrală electrică, dar poate tăia o parte din consumul zilnic și poate da oamenilor sentimentul că au un minim control asupra facturii la curent.

Tocmai aici apare diferența dintre piețe. Europa, în special Germania, a mers pe simplificare. Statele Unite recuperează acum teren și legalizează treptat aceste sisteme. România are deja produsele pe piață, dar nu are încă o procedură clară și simplă care să le transforme într-o soluție de masă.

Europa a luat-o înainte cu energia produsă pe balcon

În Germania, panourile solare de balcon sunt deja o realitate de masă. Potrivit informațiilor citate de The Wall Street Journal, peste un milion de astfel de sisteme au fost deja instalate. Puterea fiecărei instalații este limitată, dar efectul cumulat este important: milioane de mici producători pot ajunge, împreună, să echivaleze cu o centrală electrică de mari dimensiuni.

Modelul european a prins tocmai pentru că a redus barierele de intrare. Nu toți oamenii pot instala panouri fotovoltaice pe acoperiș. Unii locuiesc la bloc, alții stau în chirie, alții nu au bani pentru o investiție de zeci de mii de euro sau dolari într-un sistem complet. Panourile de balcon oferă o variantă mai mică, mai ieftină și mai flexibilă.

Un astfel de sistem nu promite independență energetică totală. Nu face minuni și nu șterge factura la curent. Dar poate acoperi o parte din consumul zilnic - un frigider, echipamente electronice, consumul de bază al unei locuințe sau o parte din necesarul din timpul zilei. Pentru un apartament cu un consum redus, diferența poate conta.

În plus, sistemele sunt potrivite pentru chiriași, pentru că pot fi demontate și mutate. Spre deosebire de panourile clasice de pe acoperiș, care rămân legate de imobil, un sistem de balcon poate pleca odată cu proprietarul sau chiriașul.

America descoperă acum panourile solare de priză

În Statele Unite, tehnologia începe să prindă într-un moment în care facturile la energie cresc, iar consumatorii caută soluții mai ieftine decât instalațiile fotovoltaice clasice. The Wall Street Journal scrie că sistemele solare plug-in, deja populare în Europa, devin tot mai atractive pentru americani, mai ales în statele cu energie scumpă.

Utah și Maryland permit deja utilizarea acestor sisteme, iar alte state, printre care Colorado, Connecticut, Maine, New Hampshire, New York, Vermont și Virginia, au adoptat legi pentru a face posibilă folosirea lor. Alte peste 20 de state lucrează la legalizarea tehnologiei, potrivit Bright Saver, organizație nonprofit care urmărește acest domeniu.

Aici trebuie făcută o distincție importantă: America nu legalizează panourile solare în general. Energia solară este folosită de mult în SUA, mai ales prin instalații mari pe acoperiș. Ce se schimbă acum este regimul panourilor solare plug-in, adică al acestor sisteme mici, montate rapid și conectate direct la o priză.

Reticența americană a ținut mai ales de siguranță. În mod normal, priza este gândită ca punct prin care locuința consumă curent din rețea. În cazul panourilor plug-in, sensul se schimbă parțial: sistemul poate introduce energie în circuitul casei. Teama companiilor de utilități a fost că, în timpul unei pene de curent, energia produsă local ar putea pune în pericol lucrătorii care intervin asupra rețelei.

Producătorii spun însă că noile sisteme sunt dotate cu mecanisme de oprire automată. Dacă detectează că rețeaua este căzută sau alimentarea principală este întreruptă, sistemele se opresc. Această tehnologie de siguranță a deschis calea pentru noile legi adoptate în mai multe state americane.

Cât costă și cât poți economisi

Un sistem de bază poate începe de la aproximativ 500 de dolari, dacă include un panou mic și un microinvertor. Variantele mai avansate, cu două panouri și baterie, pot ajunge la aproximativ 2.300 de dolari. Bateria contează mult, pentru că permite stocarea energiei produse ziua și folosirea ei seara, când consumul unei gospodării crește.

În statele americane cu energie foarte scumpă, cum sunt California sau Hawaii, astfel de sisteme se pot amortiza chiar în trei ani sau mai puțin, potrivit specialiștilor citați de WSJ. În zonele unde energia este mai ieftină, investiția poate fi mai greu de recuperat.

Logica este simplă: cu cât curentul cumpărat din rețea este mai scump, cu atât devine mai atractiv să produci o parte din el acasă. De aceea, panourile de balcon prind mai bine în piețele cu facturi mari și în țările sau statele unde legislația este simplă.

România: produsul există, dar sistemul nu e chiar plug and play

În România, panourile fotovoltaice de balcon au început să fie vândute deja, inclusiv prin retaileri cunoscuți. Se găsesc kituri de câteva sute de wați, cu panouri, microinvertor, cabluri și sistem de prindere. Pentru cumpărător, produsul pare simplu: îl iei din magazin, îl pui la soare și îl bagi în priză.

Numai că, din punct de vedere legal și tehnic, lucrurile sunt mai complicate. ANRE a transmis că sistemele fotovoltaice de balcon sub 800W nu au o reglementare tehnică specială și nu sunt autorizate la comercializare de instituție. În același timp, ele nu sunt tratate ca niște simple electrocasnice, ci ca micro-instalații de producere a energiei electrice.

Asta înseamnă că utilizatorul trebuie să țină cont de mai multe condiții. Instalarea trebuie făcută cu respectarea regulilor privind instalațiile electrice, iar ANRE a indicat că proiectarea, executarea și verificarea instalațiilor electrice trebuie realizate de persoane sau firme autorizate. De asemenea, operatorul de distribuție trebuie informat, pentru că locul de consum se poate transforma, tehnic, într-un loc de consum și producere.

Dacă proprietarul nu vrea să devină prosumator și nu dorește să livreze energie în rețea, trebuie să notifice distribuitorul că sistemul este folosit pentru consum propriu și că nu urmărește evacuarea surplusului. Dacă vrea să livreze energie în rețea și să fie prosumator, trebuie urmată procedura specifică de racordare și actualizare a certificatului de racordare.

La bloc mai apare o problemă: montajul pe balcon, pe perete sau pe fațadă poate necesita acordul asociației de proprietari și respectarea legislației din domeniul construcțiilor și urbanismului. Cu alte cuvinte, un sistem care în Germania poate fi perceput aproape ca un aparat casnic devine, în România, o mică operațiune birocratică.

De ce contează diferența

Diferența dintre Europa, SUA și România arată cât de mult contează reglementarea în tranziția energetică. Tehnologia există. Prețurile au scăzut. Consumatorii sunt interesați, mai ales când facturile cresc. Dar adoptarea depinde de cât de simplu este procesul.

Europa, în special Germania, a creat o piață prin simplificare. Statele Unite sunt într-o etapă de recuperare, în care legalizează treptat aceste sisteme și încearcă să stabilească reguli de siguranță. România se află într-o poziție intermediară: produsele sunt deja la raft, dar legislația nu le-a transformat încă într-o soluție clară, simplă și predictibilă pentru consumatorul de rând.

Pentru un român care stă la bloc și vrea să-și reducă factura, ideea de a pune un panou solar pe balcon este atractivă. Dar, în practică, apar întrebări: am nevoie de acordul asociației? Trebuie să chem un electrician autorizat? Trebuie să anunț distribuitorul? Ce se întâmplă dacă produc mai mult decât consum? Am voie să montez panoul pe fațadă? Ce spune primăria?

Până când aceste întrebări nu primesc un răspuns simplu, panoul solar de balcon va rămâne în România o soluție interesantă, dar greu de transformat într-un fenomen de masă.

Factura la energie împinge oamenii spre soluții mici

Popularitatea panourilor solare plug-in vine dintr-o nevoie foarte concretă: oamenii vor să controleze măcar o parte din factura la curent. Nu toată lumea are bani pentru un sistem mare, nu toată lumea are acoperiș, nu toată lumea poate deveni prosumator în sensul clasic.

De aceea, panoul solar de balcon este important nu prin puterea lui individuală, ci prin accesibilitate. Este o soluție pentru apartamente, chiriași, gospodării mici și consumatori care vor să testeze energia solară fără o investiție uriașă.

România are aici o oportunitate evidentă. Dacă ar simplifica regimul pentru sistemele mici, sigure și standardizate, ar putea permite unei părți din populație să participe la producția de energie fără programe complicate și fără dosare stufoase. Dacă nu o face, riscul este ca piața să se dezvolte haotic: produsele să se vândă, oamenii să le monteze după ureche, iar autoritățile să intervină abia când apar probleme.

Panourile solare de priză nu vor rezolva singure problema facturilor. Dar pot deveni o piesă mică într-un sistem energetic mai flexibil. Europa a înțeles deja acest lucru. America începe să-l descopere. România, deocamdată, pare să-l complice.