Investiție de 150 de milioane de lei în Portul Constanța. Noul traseu al carburanților spre Europa

Un nou terminal privat pentru produse petroliere, construit în Portul Constanța în urma unei investiții de 150 de milioane de lei, ar urma să intre în funcțiune în octombrie 2026. JT Grup Oil a anunțat finalizarea probelor tehnologice, ultima etapă tehnică majoră înaintea obținerii autorizațiilor necesare pentru începerea activității.

În paralel, compania a primit autorizația de construire pentru un al doilea terminal, amplasat în Portul Tisovița-Dubova, în zona Orșova. Cele două investiții ar urma să formeze o platformă logistică între Marea Neagră și Dunăre, prin care carburanții să poată fi transportați spre România, Ungaria, Serbia, Austria și Ucraina.

Potrivit raportului publicat la Bursa de Valori București, probele tehnologice ale terminalului din Constanța au fost finalizate cu succes. Punerea în funcțiune în octombrie rămâne însă condiționată de încheierea formalităților și de obținerea tuturor autorizațiilor prevăzute de lege.

Opt rezervoare și o capacitate de 31.500 de tone

Terminalul din Constanța este amplasat în Zona Liberă a portului și a fost proiectat ca o instalație multimodală, complet automatizată. Acesta va putea primi, depozita și expedia motorină, biodiesel, bitum și alte produse petroliere lichide.

Infrastructura cuprinde opt rezervoare, cu o capacitate totală de depozitare de aproximativ 31.500 de tone. Terminalul poate opera simultan:

• barje cu capacități cuprinse între 3.000 și 9.000 de tone;
• 16 vagoane pe două linii feroviare paralele;
• până la 20 de autocisterne în zona de încărcare și descărcare.

Capacitatea maximă de operare anunțată de companie ajunge la aproximativ 1.000 de tone pe oră în cazul navelor și la 700 de tone pe oră în cazul transportului feroviar. Pentru autocisterne, instalațiile permit operarea simultană a două vehicule.

JT Grup Oil estimează că terminalul ar putea acoperi, după atingerea capacității operaționale, până la un milion de tone anual din necesarul de import și distribuție al pieței. Aceasta reprezintă însă o capacitate tehnică și comercială estimată, nu un volum garantat încă prin contracte publice.

Compania anticipa anterior că propriile volume de carburanți comercializate ar putea crește de la aproximativ 50.000 de tone la 500.000 de tone pe an după operaționalizarea investiției.

Cum s-ar putea schimba traseul carburanților

Principalul avantaj al terminalului din Constanța este posibilitatea de a combina transportul naval cu cel feroviar și rutier. Produsele petroliere aduse prin Marea Neagră vor putea fi descărcate, depozitate temporar și redistribuite fără a depinde exclusiv de o singură categorie de transport.

Pentru piața românească, terminalul poate însemna o capacitate suplimentară de import și stocare, în special pentru motorină și combustibil de aviație Jet A-1. Pentru piețele externe, Constanța poate deveni punctul de intrare al produselor care urmează să fie expediate spre Republica Moldova, Ucraina și statele din Europa Centrală și de Sud-Est.

Al doilea terminal, proiectat în zona Orșova, ar completa această infrastructură prin acces direct la coridorul dunărean. Carburanții ar putea fi transportați pe apă până la Tisovița-Dubova, depozitați și apoi distribuiți regional sau expediați mai departe pe Dunăre.

Amplasarea este relevantă în special pentru legăturile cu Serbia și Ungaria, dar și pentru transporturile spre Austria. În cazul Ucrainei, Constanța rămâne principalul punct de intrare la Marea Neagră, de unde produsele pot fi distribuite prin combinații de transport naval, feroviar și rutier.

Compania susține că cele două terminale vor forma o platformă logistică integrată care va deservi România, Ungaria, Serbia, Austria și Ucraina.

Terminalul de pe Dunăre va putea tranzita 100.000 de tone anual

Proiectul din Portul Tisovița-Dubova prevede construirea a patru rezervoare supraterane pentru combustibili lichizi, împreună cu instalațiile și infrastructura necesare funcționării.

Raportul transmis Bursei nu precizează valoarea investiției, termenul de finalizare sau capacitatea rezervoarelor. În comunicatul de presă transmis separat de companie sunt indicate însă o capacitate de depozitare de 4.000 de tone și o capacitate de tranzit de aproximativ 100.000 de tone pe an.

De asemenea, JT Grup Oil nu a anunțat încă valoarea contractelor comerciale încheiate pentru cele două terminale și nici tarifele care vor fi aplicate operatorilor interesați.

Pot scădea costurile logistice, dar compania nu oferă încă o estimare

În teorie, o infrastructură care permite transferul direct între nave, trenuri, barje și autocisterne poate reduce timpii de așteptare, numărul operațiunilor intermediare și distanțele parcurse exclusiv pe șosea. Automatizarea instalațiilor poate contribui, la rândul său, la accelerarea încărcării și descărcării.

Terminalul de la Orșova ar putea funcționa ca un punct intermediar de stocare, evitând transportarea întregii cantități cu autocisternele direct din Constanța spre vestul țării sau spre statele vecine.

Impactul concret asupra costului carburanților nu poate fi însă calculat în acest moment. Compania nu a publicat tarifele de operare, costurile de transport comparate sau economiile estimate pentru clienți. În plus, avantajele transportului fluvial depind de nivelul Dunării, de pescajul disponibil și de eventualele restricții impuse navigației.

La 7 august, datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos indicau niveluri în scădere în mai multe puncte de pe fluviu și adâncimi sub patru metri în sectoarele critice. În perioadele cu apă foarte scăzută, barjele trebuie încărcate sub capacitatea maximă, ceea ce poate reduce avantajul financiar al transportului naval.

Prin urmare, noile terminale pot diversifica traseele de aprovizionare și pot diminua dependența de transportul rutier, dar nu elimină riscurile provocate de secetă și de restricțiile de navigație.

Cea mai mare investiție realizată de grup

JT Grup Oil descrie terminalul din Constanța drept cea mai importantă investiție realizată de grup în ultimii ani. Valoarea actualizată comunicată Bursei este de 150 de milioane de lei.

Proiectul a fost finanțat din surse proprii, credit bancar și fonduri europene acordate prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Compania este listată din august 2024 pe piața AeRO a Bursei de Valori București, după o ofertă publică prin care a atras aproximativ 20 de milioane de lei.

Deschiderea programată în octombrie va depinde de obținerea autorizațiilor finale. Pentru terminalul de la Tisovița-Dubova, compania nu a comunicat deocamdată data începerii lucrărilor sau termenul estimat pentru punerea în funcțiune.