Directiva transparenței salariale. Cum ”explică” Ministerul Muncii întârzierea transpunerii

România nu a transpus până la termenul-limită de 7 iunie 2026 Directiva europeană privind transparența salarială, iar proiectul de lege pregătit pentru preluarea regulilor a fost respins de Senat. Ministerul Muncii a transmis că proiectul se afla la comisii, însă cronologia Senatului arată că plenul l-a respins pe 14 octombrie, cu 27 de voturi pentru, unul împotrivă și 62 de abțineri. Proiectul a fost trimis Camerei Deputaților pentru dezbatere. 

Răspunsul Ministerului Muncii, datat 15 octombrie, nu explică de ce România nu a transpus directiva până la termenul stabilit și nu oferă o estimare privind adoptarea legii. În plus, informația despre stadiul proiectului era deja depășită în momentul transmiterii răspunsului: Senatul îl respinsese cu o zi înainte. 

Senatul a respins proiectul, deși comisiile au dat rapoarte favorabile

Proiectul de lege privind transparența salarială a fost înregistrat la Senat cu numărul L445/2026. Comisiile sesizate în fond au depus rapoarte favorabile cu amendamente, însă plenul Senatului l-a respins pe 14 octombrie. Senatul era prima cameră sesizată, astfel că proiectul a fost trimis Camerei Deputaților pentru dezbatere. Respingerea în prima cameră nu înseamnă că parcursul legislativ s-a încheiat însă, așa cum ne-au obișnuit, parlamentarii nu se grăbesc niciodată îndiferent cât de gravă este situația.

În răspunsul transmis DCBusiness, Ministerul Muncii afirmă că a elaborat proiectul, l-a publicat în transparență decizională și apoi l-a trimis Parlamentului, „cu mandat limitat în ceea ce privește avansarea acestui proiect de lege”. Instituția nu precizează însă ce a împiedicat finalizarea transpunerii înainte de 7 iunie și nici ce înseamnă concret mandatul limitat, cam la asta se limitează transparența instituțiilor din România.

Nici calendarul nu este clar. Ministerul spune doar că noile drepturi și obligații vor deveni aplicabile după publicarea legii în Monitorul Oficial, fără să indice când ar putea fi adoptată. În aceste condiții, angajații și angajatorii nu au deocamdată un termen național pe care să îl poată folosi pentru pregătirea aplicării noilor reguli.

Salariul ar trebui anunțat sau comunicat înainte de interviu

Răspunsul Ministerului spune că persoanele care candidează la un loc de muncă vor avea dreptul să afle salariul inițial sau intervalul salarial înainte de angajare. Nu precizează însă dacă informația va trebui să apară în anunțul de recrutare.

Forma inițiatorului publicată la Senat este mai explicită: informațiile salariale urmau să apară fie în anunțul pentru postul vacant, fie să fie comunicate în scris candidatului înaintea interviului. Directiva europeană prevede, de asemenea, că informația trebuie comunicată în anunț, înainte de interviu sau, în orice caz, înainte de încheierea contractului. Proiectul a fost însă respins de Senat, iar forma care va fi dezbătută în continuare poate fi modificată. 

Atât proiectul, cât și Directiva prevăd interzicerea întrebărilor despre salariul candidatului la locurile de muncă actuale sau anterioare. Ministerul confirmă această interdicție și menționează solicitarea istoricului salarial printre faptele sancționabile. 

Obligațiile ar viza toți angajatorii, raportarea ar depinde de mărime

Potrivit răspunsului Ministerului, regulile de transparență salarială s-ar aplica angajatorilor din sectorul public și privat, precum și candidaților la locurile de muncă vacante. Așadar, obligațiile privind recrutarea și accesul lucrătorilor la criteriile de remunerare nu ar fi rezervate doar companiilor mari.

Raportarea diferențelor salariale ar fi etapizată după numărul de lucrători: angajatorii cu cel puțin 250 ar raporta anual; cei cu 150–249, o dată la trei ani; iar cei cu 100–149, o dată la trei ani, începând din 2031. Angajatorii cu mai puțin de 100 de lucrători ar putea raporta voluntar, potrivit formei inițiatorului publicate la Senat. 

Proiectul prevedea și o evaluare comună a remunerațiilor dacă raportarea ar indica o diferență de cel puțin 5% între femei și bărbați, nejustificată prin criterii obiective și care nu fusese remediată. Ministerul subliniază că existența oricărei diferențe salariale nu ar fi sancționată automat, ci lipsa unei justificări obiective. 

Amenzi de până la zece salarii minime pentru încălcări repetate

Proiectul prevedea amenzi între trei și cinci salarii minime brute pentru încălcări precum neinformarea candidaților, solicitarea istoricului salarial, refuzul de a furniza informații lucrătorilor sau neraportarea diferențelor salariale. În cazul încălcărilor repetate, amenzile puteau ajunge la cinci până la zece salarii minime brute. Constatarea și sancționarea ar fi revenit inspectorilor de muncă. 

Aceste sancțiuni sunt încă prevederi ale unui proiect, nu reguli aflate în vigoare. Ele pot suferi modificări în dezbaterea din Camera Deputaților.

Ministerul pasează la MAE întrebarea despre Comisia Europeană

Întrebată dacă România a fost notificată sau dacă a fost declanșată o procedură de către Comisia Europeană pentru netranspunerea directivei, instituția nu a oferit un răspuns de tipul da sau nu. Ministerul Muncii a recomandat adresarea întrebării către Ministerul Afacerilor Externe.

Astfel, răspunsul nu clarifică dacă există deja demersuri europene împotriva României. Directiva stabilea data de 7 iunie 2026 ca termen pentru transpunerea în legislațiile naționale.