Adio pensii speciale de lux! Noua lege le subțiază susbstanțial

Parlamentul urmează să aprobe o nouă reformă a pensiilor de serviciu, care vizează atât magistrații, cât și personalul auxiliar din instanțe și parchete. Noile reglementări reduc semnificativ beneficiile acordate la ieșirea din activitate, într-un efort de aliniere la principiile PNRR privind echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii.

Scăderea procentului de calcul: de la 80% la 65%

Una dintre cele mai importante modificări vizează rata de înlocuire – adică procentul aplicat asupra mediei veniturilor din ultimii ani de activitate pentru calculul pensiei de serviciu. Aceasta scade de la 80% la 65%, măsură aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv:

• Judecători și procurori

• Magistrați-asistenți de la ÎCCJ și Curtea Constituțională

• Personal de specialitate juridică

• Personal auxiliar de specialitate din instanțe și parchete

• Personal criminalistic și tehnicieni criminaliști

Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 100% din venitul net al ultimei luni de activitate.

Creșterea treptată a vârstei de pensionare: până la 65 de ani

Noua lege introduce și o escaladare graduală a vârstei de pensionare, care va începe de la 48 de ani în 2026 și va ajunge la 65 de ani în 2045, potrivit unui calendar detaliat din Anexa 3 a legii.

Această măsură se aplică atât magistraților, cât și personalului auxiliar și celui din cadrul Curții Constituționale. Condiția esențială rămâne o vechime de minimum 25 de ani în funcțiile respective.

Magistrații, tratați diferențiat în urma deciziei CCR

Potrivit expunerii de motive, modificările vin ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 724/2024, care a declarat neconstituțională componenta de impozitare progresivă din vechea lege a pensiilor de serviciu. Astfel, magistrații și asimilații acestora rămân singura categorie care beneficiază de indexarea pensiilor în funcție de salariile în plată ale celor activi, în timp ce pentru celelalte categorii indexarea se face în funcție de inflație.

Motivația reformei: presiuni din PNRR și sustenabilitate bugetară

Inițiatorii proiectului susțin că măsurile sunt parte a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Reforma urmărește:

• Corectarea inechităților între pensiile de serviciu și cele din sistemul public

• Scăderea numărului de pensionări timpurii

• Reducerea decalajului dintre beneficiarii de pensii speciale și restul contribuabililor

• Creșterea sustenabilității bugetului public pe termen mediu și lung

Ce se întâmplă cu cei care sunt deja în sistem

Pentru cei deja în activitate, pensia de serviciu va fi calculată tot în baza noii formule (65%), dar aceștia păstrează avantajul indexării în funcție de salariile celor activi, nu doar cu rata inflației – o diferență semnificativă față de noii intrați în sistem.