Bursa a închis săptămâna pe roșu. Banca Transilvania, Petrom și Hidroelectrica au dominat tranzacțiile
17 Iulie 2026
România și alte nouă state UE cer regândirea ETS2, sistemul care va pune un preț pe emisiile carburanților și combustibililor pentru încălzire din 2028.
România s-a alăturat altor nouă state membre care cer Uniunii Europene să regândească ETS2, noul sistem de taxare a emisiilor provenite din carburanții utilizați în transport și din combustibilii folosiți pentru încălzirea clădirilor.
Măsura este programată să devină operațională în 2028 și ar putea ajunge în buzunarele populației prin prețuri mai mari la benzină, motorină, GPL și gaze naturale. Deși obligația de plată va reveni furnizorilor de combustibili, aceștia ar putea transfera costul certificatelor de carbon către consumatorii finali.
Zece state cer redeschiderea dosarului ETS2
Declarația comună a fost semnată de România, Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria și Slovacia.
Cele zece guverne susțin că, în actualele condiții economice și geopolitice, cetățenii europeni nu ar trebui să suporte noi taxe climatice. Statele cer ca ETS2 să fie analizat în cadrul actualei reforme a pieței europene a carbonului și „regândit cu atenție”.
Grupul de țări are suficientă greutate în Consiliul UE pentru a bloca eventualele modificări legislative pe care nu le acceptă, potrivit Reuters. De cealaltă parte, Germania și Suedia susțin ETS2, considerând că prețul carbonului este necesar pentru trecerea către automobile și sisteme de încălzire mai puțin poluante.
Disputa se anunță însă dificilă. Propunerea de reformă prezentată vineri de Comisia Europeană exclude în mod explicit ETS2. Executivul european argumentează că sistemul trebuie să înceapă să funcționeze în 2028, urmând ca aplicarea sa să fie evaluată până în 2029.
Cum va ajunge noul cost în prețul carburanților
ETS2 nu va funcționa ca o taxă achitată separat de fiecare șofer sau proprietar de locuință. Furnizorii care introduc pe piață benzină, motorină, gaze naturale și alți combustibili fosili vor trebui să cumpere certificate pentru emisiile generate de produsele vândute.
Toate certificatele ETS2 vor fi scoase la licitație, iar numărul lor va scădea treptat. Furnizorii vor avea astfel un cost suplimentar, care poate fi inclus în prețul de la pompă sau în factura pentru încălzire.
O analiză realizată pentru România de Energy Policy Group arată că, la un preț al carbonului de 45 de euro pentru o tonă de CO2, impactul estimat ar fi de:
- aproximativ 0,10 euro pentru un litru de benzină;
- aproximativ 0,12 euro pentru un litru de motorină.
La cursul BNR din 17 iulie 2026, de 5,2429 lei pentru un euro, aceasta ar însemna aproximativ 52 de bani în plus pentru un litru de benzină și 63 de bani pentru un litru de motorină, dacă întregul cost este transferat consumatorului.
Pentru un plin de 50 de litri, costul suplimentar ar putea ajunge, în acest scenariu, la aproximativ 26 de lei în cazul benzinei și peste 31 de lei în cazul motorinei.
Acestea sunt estimări, nu majorări deja stabilite. Prețul certificatelor va fi determinat de piață, iar efectul final va depinde de nivelul carbonului, de taxele naționale și de măsura în care furnizorii vor transfera costurile.
Și încălzirea cu gaze ar putea deveni mai scumpă
Impactul nu se va opri la carburanți. ETS2 va acoperi emisiile directe provenite din combustibilii fosili utilizați pentru încălzirea locuințelor, birourilor și altor clădiri.
Pentru o gospodărie din România care consumă în medie 100 de metri cubi de gaze naturale pe lună, un preț al carbonului de 45 de euro pe tonă ar putea genera un cost suplimentar de aproximativ 8,2 euro lunar. La cursul actual, acesta ar echivala cu circa 43 de lei pe lună.
Vor fi afectate în special gospodăriile care folosesc gaze naturale, păcură, cărbune sau alți combustibili fosili pentru încălzire. Electricitatea consumată în locuințe nu este taxată direct prin ETS2, producția de energie electrică fiind deja inclusă în actualul sistem european ETS.
Pragul de 45 de euro nu este un plafon garantat
Comisia Europeană a introdus mecanisme care ar trebui să limiteze creșterile bruște ale prețului carbonului. În primii doi ani de funcționare, dacă prețul certificatelor depășește 45 de euro pe tonă, exprimat în prețurile anului 2020 și ajustat cu inflația, pe piață pot fi eliberate certificate suplimentare.
Pragul nu reprezintă însă un plafon fix. El declanșează doar posibilitatea suplimentării ofertei de certificate din rezerva de stabilitate, ceea ce înseamnă că prețul poate rămâne peste acest nivel.
România poate primi până la șase miliarde de euro
Pentru reducerea efectelor sociale, Uniunea Europeană a creat Fondul Social pentru Climă. România ar urma să primească până la șase miliarde de euro în perioada 2026-2032, bani destinați gospodăriilor vulnerabile, persoanelor afectate de sărăcia energetică sau de transport și microîntreprinderilor.
Fondurile pot fi utilizate pentru izolarea locuințelor, înlocuirea sistemelor vechi de încălzire, instalarea unor surse regenerabile, îmbunătățirea transportului public și, în anumite limite, pentru ajutoare temporare acordate direct populației.
La nivelul întregii Uniuni Europene, Fondul Social pentru Climă ar trebui să mobilizeze 86,7 miliarde de euro între 2026 și 2032.
Eficiența protecției va depinde însă de modul în care autoritățile române vor transforma alocarea europeană în programe accesibile înainte ca ETS2 să înceapă să producă efecte în prețuri.
Noua taxare nu se aplică în prezent, iar termenul oficial de pornire este 2028. Solicitarea României și a celorlalte nouă state deschide însă o confruntare politică importantă: dacă Bruxelles-ul va păstra sistemul în forma actuală sau va introduce noi limite și mecanisme de protecție pentru populație.