Semnal de alarmă privind economia: "Fără reforme reale, 2027 va deveni anul FMI în România"

"Am vazut raportul lui Nazare si concluzia este simplă si extrem de dură - România nu are nicio rezervă bugetară care să acopere o gaură de 4,2 miliarde de euro. Exact atât riscăm să pierdem dacă Bruxelles-ul nu validează la timp ultimele două cereri de plată din PNRR, adică aproape 1% din PIB.

Iar banii nu sunt doar promiși, ci deja cheltuiți. Statul a plătit lucrările, a trecut fondurile europene la venituri, iar doar în trimestrul al treilea a decontat proiecte de aproape 13 miliarde de lei, de peste două ori mai mult decât anul trecut. Dacă jaloanele nu sunt acceptate, cheltuiala rămâne, venitul dispare, iar deficitul crește peste noapte, fără ca Guvernul să fi semnat o singură plată nouă", atrage atenţia analistul economic Adrian Negrescu.

"Progresul din acest an este mai fragil decât arată cifrele"

"Deficitul de după nouă luni este cu peste 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut și a coborât sub 4% din PIB. Este un rezultat real, plătit scump de români prin taxe mai mari și inflație. Dar el poate fi șters în câteva săptămâni dacă banii europeni nu ajung în cont până la 31 decembrie.

Iar dacă lipsesc, singura soluție rămâne împrumutul, într-un moment în care datoria ne costă deja enorm. Dobânzile au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Fiecare nou împrumut se face la dobânzi tot mai mari, pentru că piețele știu că România se află la un pas de categoria nerecomandată investițiilor", explică Negrescu.

Urmează noi evaluări ale agenţiilor de rating

"În ianuarie, februarie și martie, agențiile de rating ne evaluează din nou, iar o țintă de deficit ratată ar fi argumentul perfect pentru retrogradare. Consecințele le-ar plăti toată lumea: statul, prin împrumuturi mai scumpe, firmele, prin credite mai greu de obținut, iar populația, prin rate mai mari și un leu mai slab.

Prioritatea absolută până la sfârșitul anului trebuie să fie, deci, îndeplinirea jaloanelor din PNRR și încasarea efectivă a banilor. Fiecare minister cu proiecte întârziate trebuie să spună acum, fără menajamente, ce poate finaliza și ce nu, iar orice cheltuială fără o sursă sigură de acoperire trebuie blocată", spune Adrian Negrescu.

Ultima soluţie: un acord cu FMI

"Bineînțeles că există și un plan B. Iar acest plan B are un nume pe care politicienii evită să-l pronunțe și pe care îl invoc deja de luni bune - Fondul Monetar Internațional. Nu vorbesc despre un împrumut de urgență, ca în 2009, ci despre un acord preventiv, de tipul celor pe care România le-a avut în 2011 și 2013, când nu am tras niciun ban, dar am avut o plasă de siguranță. Un astfel de acord funcționează ca o asigurare.

Banii stau la dispoziție doar dacă apare un șoc, iar simpla existență a acordului transmite piețelor și agențiilor de rating că bugetul are un garant credibil și un calendar de reforme monitorizat din exterior. Efectul cel mai important ar fi scăderea dobânzilor la care se împrumută statul, adică economii de miliarde de lei pe an.

FMI are o reputație proastă, asociată cu tăierile din 2010. Nu este o organizație caritabilă și nici ,,ușă de biserică’’. E un fel de bancă care are drept misiune să facă profit, nu pierdere.

Un acord preventiv nu înseamnă însă austeritate impusă, ci reforme asumate de noi și verificate de un partener care ne oferă, în schimb, credibilitate. Alternativa este să sperăm, an de an, că banii europeni sosesc la timp, că agențiile de rating ne mai acordă o șansă și că piețele ne mai împrumută la prețuri suportabile. Asta nu este o strategie, ci o loterie. România și-a epuizat creditul de încredere. Fie ne găsim acum o plasă de siguranță, fie riscăm ca următorul șoc să ne prindă fără niciuna.

În timp ce noi dezbatem aroganțele unor politicieni cu apucături fanariote, România se îndreaptă spre un faliment nedeclarat. Fără reforme reale, 2027 va deveni anul FMI în România", subliniază Negrescu.