Șeful CIA, misiune secretă la Moscova. Ce au anunțat precedentele vizite

Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat marți o vizită neanunțată la Moscova, unde a purtat discuții cu oficiali ai serviciilor ruse de informații. Scopul exact al deplasării nu a fost făcut public, într-un moment în care Statele Unite încearcă să obțină încheierea războiului din Ucraina, iar negocierile privind Iranul sunt blocate.

Vizita a fost relatată inițial de The Wall Street Journal, care a citat oficiali americani. Este prima deplasare cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la preluarea conducerii CIA și cea mai importantă vizită efectuată la Moscova de un reprezentant al administrației Trump de la începutul anului.

Kremlinul a confirmat ulterior că au existat discuții la nivelul serviciilor de informații. Ratcliffe nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin, însă președintele rus a fost informat imediat despre rezultatele întrevederilor.

„Tot ce vă pot spune este că au existat contacte prin intermediul serviciilor de securitate. Nu a avut loc nicio întâlnire cu președintele rus. Desigur, președintele Putin este informat fără întârziere despre toate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.

Peskov a refuzat să dezvăluie cine a participat din partea rusă și care au fost subiectele discutate.

Ucraina a fost informată despre deplasare

Potrivit Axios, administrația americană a informat în prealabil Ucraina că o delegație de rang înalt urma să ajungă la Moscova și a solicitat suspendarea atacurilor ucrainene pe durata prezenței acesteia în Rusia.

Ratcliffe a plecat duminică de la Washington și a ajuns mai întâi în Letonia. Marți, directorul CIA a călătorit de la Riga la Moscova la bordul unui avion militar american C-17.

The Wall Street Journal arată că deplasarea are loc în timp ce serviciile americane de informații urmăresc pregătirile inițiale ale Rusiei pentru o posibilă mobilizare militară în Ucraina, dar și eventuale planuri prin care Moscova ar putea testa hotărârea NATO. Publicația nu afirmă însă că acestea au reprezentat în mod cert motivul vizitei.

Un alt subiect posibil este relația dintre Rusia și Iran. Moscova este unul dintre principalii parteneri ai Teheranului, iar deplasarea are loc în contextul blocării eforturilor de a ajunge la un acord între Statele Unite și Iran.

Președintele Donald Trump a minimalizat caracterul neobișnuit al misiunii, descriind-o drept „oarecum semi-rutină”. În realitate, asemenea deplasări ale unui director CIA la Moscova sunt rare și sunt organizate, de regulă, atunci când Casa Albă dorește să transmită un mesaj sensibil în afara canalelor diplomatice obișnuite.

Peskov a recunoscut că dialogul dintre serviciile de informații poate fi util chiar și în perioadele de tensiune extremă.

„Aceste contacte continuă adesea chiar și în cele mai dificile perioade ale relațiilor bilaterale”, a spus reprezentantul Kremlinului. El a avertizat însă că este prea devreme pentru a se afirma că vizita ar putea scoate relațiile ruso-americane din „criza profundă” în care se află.

Robert Gates, primul șef al CIA primit la Kremlin

Ratcliffe nu este primul conducător al CIA trimis la Moscova. Primul precedent cunoscut după destrămarea Uniunii Sovietice datează din 1992.

Robert Gates, care ocupa atunci funcția de Director of Central Intelligence și conducea CIA, s-a întâlnit cu președintele Boris Elțîn, cu directorul Serviciului rus de Informații Externe, Evgheni Primakov, și cu reprezentanții serviciului de securitate internă.

Misiunea urmărea stabilirea unei relații oficiale între serviciile celor două foste puteri adversare. Pe agenda discuțiilor s-au aflat terorismul, traficul de droguri, criminalitatea organizată și proliferarea armelor de distrugere în masă.

Gates a propus inclusiv o colaborare pentru obținerea de informații despre programul nuclear al Coreei de Nord. De asemenea, a cerut Moscovei informații despre sistemele de interceptare instalate de sovietici în noul complex al Ambasadei SUA.

Întâlnirea cu Elțîn a avut și o componentă simbolică. Gates i-a oferit liderului rus înregistrarea funeraliilor organizate de americani pentru șase marinari sovietici. Rămășițele lor fuseseră recuperate în timpul operațiunii secrete prin care CIA încercase, în 1974, să ridice de pe fundul Oceanului Pacific submarinul sovietic K-129.

Presa americană a descris deplasarea drept prima vizită a unui director CIA la Kremlin.

James Woolsey a continuat apropierea serviciilor

Succesorul lui Gates, James Woolsey, a mers la Moscova în octombrie 1993. Vizita a continuat procesul de instituționalizare a contactelor dintre CIA și serviciile rusești.

În perioada respectivă au fost create mecanisme prin care experți americani și ruși puteau face schimb de informații și analize referitoare la terorism, proliferare nucleară, narcotice și crima organizată.

Cooperarea nu însemna însă că cele două părți încetaseră să se spioneze reciproc. Relația s-a deteriorat puternic după arestarea, în februarie 1994, a lui Aldrich Ames, ofițer CIA care furnizase timp de mai mulți ani informații Uniunii Sovietice și ulterior Rusiei.

Potrivit unei analize a Belfer Center din cadrul Harvard Kennedy School, contactele directe au fost păstrate inclusiv după cazul Ames, pentru a împiedica transformarea expulzărilor reciproce într-o criză mai amplă.

George Tenet, la Moscova în timpul tragediei submarinului Kursk

George Tenet a ajuns la Moscova la 18 august 2000, în primele luni ale președinției lui Vladimir Putin.

Vizita a coincis cu operațiunea de salvare a marinarilor de pe submarinul nuclear Kursk, scufundat în Marea Barents cu 118 oameni la bord. Momentul a provocat speculații potrivit cărora deplasarea directorului CIA ar fi fost legată de catastrofă.

Autoritățile americane și cele ruse au precizat însă că vizita fusese programată înainte de scufundarea submarinului. Potrivit informațiilor apărute atunci, Tenet s-a întâlnit cu reprezentanții SVR pentru a discuta extinderea cooperării împotriva terorismului internațional și a traficului de droguri.

Misiunea discretă a lui John Brennan

Un alt episod s-a produs la începutul lunii martie 2016. John Brennan, directorul CIA în administrația Barack Obama, a efectuat o vizită discretă la Moscova și a avut întâlniri inclusiv la sediul Serviciului Federal de Securitate - FSB.

CIA a confirmat ulterior că principalul subiect al discuțiilor a fost războiul din Siria. Brennan le-a cerut oficialilor ruși ca Moscova și regimul condus de Bashar al-Assad să respecte înțelegerea privind încetarea ostilităților.

Directorul CIA a reiterat și poziția Washingtonului potrivit căreia Assad trebuia să părăsească puterea pentru ca tranziția politică din Siria să poată avansa.

Partea rusă a susținut că deplasarea nu a avut legătură cu decizia Moscovei, anunțată ulterior, de a retrage o parte dintre forțele sale din Siria.

William Burns a încercat să oprească invadarea Ucrainei

Cel mai recent precedent înaintea vizitei lui Ratcliffe a fost misiunea lui William Burns din 2-3 noiembrie 2021.

Burns, fost ambasador al SUA la Moscova și bun cunoscător al Rusiei, a fost trimis de președintele Joe Biden după ce serviciile americane de informații detectaseră pregătiri pentru un posibil atac de amploare asupra Ucrainei.

Directorul CIA s-a întâlnit cu Nikolai Patrușev, pe atunci secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, și cu Serghei Narîșkin, directorul SVR.

Vladimir Putin se afla la Soci și nu s-a întâlnit personal cu Burns, însă cei doi au discutat la telefon. Emisarul american a transmis că Washingtonul cunoștea pregătirile militare și a avertizat că o invazie va atrage sancțiuni severe și un răspuns occidental puternic.

Misiunea nu a schimbat însă decizia Kremlinului. Rusia a declanșat invazia la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, la mai puțin de patru luni după vizita lui Burns.

Ratcliffe este astfel cel puțin al șaselea conducător în funcție al CIA despre care există informații publice că a vizitat Moscova după destrămarea URSS. Formula „vizite cunoscute public” este importantă, deoarece unele contacte dintre serviciile de informații sunt confirmate abia după mai mulți ani, iar altele pot să nu fie făcute publice niciodată.